Decizia PSD și PNL de a forma împreună guvernul a fost făcută sub flamura „sacrificiului”, a scoaterii țării din criză. „Momentul de răscruce” la care fac recurs cele două partide este întrupat de valul patru al pandemiei de Covid, de criza energetică și de miliardele din PNRR la care se uită cu jind politicienii.
Oficial, liderii celor două partide susțin că primul pas este armonizarea programelor de guvernare, punct în care PSD are din ce în ce mai multe pretenții. După creșterea pensiilor și a salariilor a venit rândul renunțării la cota unică, fanionul programului de guvernare liberal de ani de zile. Neoficial, se discută despre funcții, nume de miniștri și algoritm. Una dintre cele mai importante chestiuni rămase în suspans: prim-ministrul.
Premierul, o floare la doi grădinari
Funcția este revendicată și de PSD, și de PNL. Social-democrații susțin că li se cuvine premierul deoarece au mai multe mandate de parlamentari decât liberalii. Este vehiculat numele lui Marcel Ciolacu, deși în circuit a fost și cel al lui Alexandru Rafila.
Cu toate acestea, PSD nu este prea hotărât să se lupte pentru această poziție, preferând să ridice potul la negocieri. Cer, de exemplu, nouă ministere în loc de șapte și nu unele oarecare, ci ministere de avizare, cum sunt Justiția și Finanțele, sau cele cu mulți bani: Transporturi, Fonduri Europene. Compromisul acceptat de PSD ar fi premierul contra ministerului Finanțelor, spun surse din PSD.
De partea cealaltă, PNL vrea paritate la împărțirea ministerelor. Florin Cîțu nu este dispus să renunțe la Finanțe, minister pe care îl vrea pentru prietenul său Dan Vîlceanu. Ar fi dispus să ofere la schimb ministerul Justiției, pe care însă liberalii nu vor să-l cedeze și pentru care nu se omoară nici PSD.
Finanțele sunt vitale pentru ambele partide: acolo se împart banii, inclusiv cei din programul „Anghel Saligny" și cei europeni, 29,2 miliarde de euro, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Motivele pentru care PSD s-ar lipsi de premier
Rămâne însă o întrebare: de ce renunță PSD la principala funcție din guvern? Un posibil răspuns este că guvernul e perceput după șeful acestuia. Spunem guvernul Cîțu, Orban, Grindeanu sau Dăncilă, explică pentru Europa Liberă sociologul Ovidiu Voicu.
Dacă PSD ia premierul își asumă întreaga responsabilitate, deci și decontul guvernării. Social- democrații vor să evite acest lucru în condițiile în care iarna va fi marcată de creșterea facturilor la energie și gaze, de scumpiri în lanț în special la alimente, dar și de gestionarea valului patru al pandemiei. Nu este un context favorabil pentru a fi la putere. Mai trebuie ținut cont și de faptul că au fost voci apăsate în partid care au atras atenția că PSD se va eroda la guvernare și va pierde sporul de încredere câștigat acum în sondajele de opinie.
În al doilea rând, social- democrații, în special Marcel Ciolacu, nu vor să intre în conflict cu președintele Klaus Iohannis, care îl dorește premier pe Nicolae Ciucă. Motivul este simplu: președintele a susținut coaliția dintre PNL și PSD. Mai mult, el este cel care a presat ca aceasta să fie perfectată și, probabil, fără intervenția lui ar fi fost mult mai mulți peneliști care s-ar fi opus și vociferat, spun pentru Europa Liberă surse din PSD.
Ar putea fi chiar vorba de o înțelegere în acest sens între Ciolacu și Iohannis, afirmă sociologul Ovidiu Voicu. „Deși o neagă, cred că a existat o discuție între Iohannis și Ciolacu și foarte probabil că linia roșie a lui Iohannis, cât mai are dl.președinte linii, a fost că nu o să le dea poziția de premier. Cred că acesta este cel mai important motiv pentru care PSD nu se bate, dar o să primească la schimb mai multe ministere și mai valoroase”.
Mai există un motiv care nu trebuie neglijat, pentru a edulcora cedarea premierului, PSD a propus un sistem prin rotație: fiecare partid să dețină premierul timp de 1 an și jumătate. Primul la „tragere” urmând să fie PNL.
Ideea a fost lansată de Vasile Dîncu, cel care vede o coaliție PNL-PSD timp de șapte ani. „În principiu, ideea că la un an și jumătate se poate schimba premierul a fost agreată în discuțiile noastre informale”, spune Dîncu.
Ovidiu Voicu consideră însă că un astfel de scenariu este puțin probabil.
„Nu mă aștept nici doi ani să reziste, darămite șapte. Se vor apropia alegerile și cineva va trebui să deconteze. Va fi cine clipește primul, cine își ia jucăriile și pleacă din guvern lăsându-i pe ceilalți să deconteze pe ultima sută de metri”.
În plus, în situația în care noul aranjament nu funcționează, PSD-ului i-ar fi mai complicat să rupă guvernul având premierul.
„Ca imagine e mai greu să pleci când ai premierul. Ce faci, îți dai demisia și spui am fost un dobitoc precum Postelnicu în 1990? E greu pentru partidului care dă premierul să amenințe că iese de la guvernare”, susține profesorul Ovidiu Voicu.
Pentru PNL, premierul e vital
Din punctul de vedere al PNL, cedarea funcției de premier iese din discuție, pentru că acest lucru ar însemna pierderea de facto a puterii. Ar fi mesajul care ar certifica înfrângerea. Pe cale de consecință, liberalii ar pierde și controlul asupra guvernului, oricum complicat într-o guvernare cu PSD, partid mare, cu experiență și obișnuit să fie vioara întâi în guvernări.
„PNL are o poziție foarte vulnerabilă la negocieri, a negociat și va negocia în genunchi cu PSD. Nu mai are cale de întors după votul de luni. PSD plusează în puncte nevralgice pentru PNL, cum e renunțarea la cota unică, joacă în forță. De ce i-ar trebui prim-ministrul, are toate avantajele fără să aibă pierderea de imagine. În schimb, pentru PNL e vital”, explică profesorul Ovidiu Voicu.
Cum există șansa reală ca PSD să-și impună punctul de vedere în ce privește numărul de ministere pe care le va deține, funcția de premier rămâne singura garanție pentru PNL că va avea totuși un cuvânt de spus în privința unor măsuri populiste pe care intenționează PSD să le ia.
