În timp ce bulgarii se pregătesc să meargă la urne, poliția bulgară strânge probe cu privire la posibilele tentative de fraudă electorală. O investigație realizată de RFE/RL Bulgaria a scos la iveală mai multe nereguli în timpul scrutinului din urmă cu doar câteva luni, în iulie 2021.
Potrivit investigației, jurnaliștii au descoperit faptul că autoritățile locale din două orășele din provincia Pazardzhik, sudul Bulgariei, au utilizat urna mobilă pentru fraude. În regiunea respectivă, se află la putere partidul centrist Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS), o formațiune politică populară în rândul musulmanilor, rromilor și turcilor bulgari.
Într-un alt episod din trecut, RFE/RL a descoperit în orașul Razgrad, din nord-estul țării, faptul că documentele medicale necesare pentru votul prin intermediul urnei mobile au fost fie falsificate, fie semnate în numele altor persoane care au afirmat ulterior că nu au făcut o asemenea solicitare.
Urna mobilă în Bulgaria este o metodă mult mai simplă prin care votul poate fi fraudat față de mașinile de vot folosite în secțiile de votare. Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a declarat că observatorii săi au monitorizat alegerile parlamentare din iulie pe care le-au catalogat ca fiind democratice.
Duminică are loc a treia rundă de alegeri parlamentare din acest an în Bulgaria, după ce scrutinele din aprilie și iulie 2021 nu au putut duce la formarea unei coaliții de guvernare.
Bulgarii s-au declarat „sătui" de Boyko Borisov, fostul premier al formațiunii GERB, demis, și au votat pentru o serie de partide anti-sistem care au fost ulterior incapabile să formeze o coaliție de guvernare.
Guvernarea GERB a fost acuzată de corupție de-a lungul anilor, fapt ce a dus la o serie de proteste în ultimii doi ani în Sofia și în alte orașe din Bulgaria, la care au participat sute de mii de manifestanți.
În iunie 2020, o înregistrare cu vocea lui Borisov a fost dată presei, în care politicianul bulgar recunoaște că a hărțuit o companie, a amenințat un europarlamentar și a batjocorit alți politicieni europeni. Ulterior, o fotografie cu el a fost făcută publică în care acesta stă întins pe jumătate dezbrăcat în pat, alături de un pistol aflat pe o noptieră și un teanc de bancnote de 500 de euro. Borisov a declarat că fotografia este orchestrată politic.
Alegerile parlamentare și prezidențiale vor avea loc în același timp pentru a economisi timp și bani, potrivit lui Rumen Radev, președintele bulgar și unul dintre candidați.
Cine sunt principalii candidați din aceste alegeri
Principalul candidat la alegerile prezidențiale din acest an, Rumen Radev, pare să aibă cele mai mari șanse de a câștiga un al doilea mandat. Potrivit unui sondaj realizat de Gallup International, Radev se clasează pe primul loc în rândul preferințelor alegătorilor, cu 51.2% din numărul de voturi. El este urmat de Anastas Gerdjikov, propunerea făcută de GERB pentru alegeri, preferat de 22.5% din bulgari.
Unul dintre personajele controversate la alegerile prezidențiale din acest an este Boyan Rasate, un naționalist de dreapta, acuzat că a coordonat o mișcare violentă împotriva unui centru comunitar LGBT din Sofia la final de octombrie 2021.
Rasate, care ar fi agresat o activistă LGBT și ar fi fost văzut purtând un cuțit în mână, a fost arestat pentru 72 de ore pe 2 noiembrie, după ce acesta și-a pierdut imunitatea parlamentară. La momentul respectiv, atacul a fost condamnat de către principalele partide politice din Bulgaria, alături de alte 11 ambasade din Occident aflate la Sofia.
„Infracțiunile comise de Rasate se remarcă prin îndrăzneala lor extremă și lipsa de respect față de fundamentele democratice ale statului”, s-a arătat în comunicatul procurorilor bulgari.
Rasate este acuzat de huliganism și vătămare corporală și riscă să ajungă la închisoare.
Alegerile din Bulgaria și impactul asupra vecinilor pro-europeni
Alegerile din Bulgaria au șanse mici să ducă la formarea unei coaliții funcționale de guvernare. Cele 240 de locuri din Parlamentul bulgar sunt contestate de aproape aceleași partide care au eșuat să formeze un guvern după alegerile din iulie, mai puțin o nouă coaliție, denumită „Continuăm schimbarea”, care a luat naștere în luna septembrie a acestui an.
În cazul în care partidele politice vor forma o coaliție guvernamentală, Albania și Macedonia de Nord se vor confrunta cu șanse din ce în ce mai mici să poată adera la Uniunea Europeană. Tensiunile culturale și etnice dintre Macedonia de Nord și Bulgaria ar putea duce la un veto venit din partea Bulgariei împotriva aderării acesteia.
În timpul unei vizite în Albania miercuri, 10 noiembrie, Mark Rutte, prim-ministrul olandez, s-a întâlnit cu cel al Albaniei, Edi Rama. Printre discuțiile purtate de aceștia s-a numărat aderarea țării la blocul comunitar.
„Pentru ca Albania să poată organiza prima sa conferință interguvernamentală, este esențial ca problemele dintre Bulgaria și Macedonia de Nord să fie rezolvate. Sper ca acest lucru să se întâmple. Ați reușit să faceți atâtea lucruri – Albania a făcut progresul necesar”, a spus Rutte.
Potrivit ultimului sondaj realizat de Politico, formațiunea GERB, condusă de Boyko Borisov, se află prima în rândul preferințelor de vot ale bulgarilor, la 24%. Aceasta este urmată îndeaproape de coaliția „Continuăm schimbarea”(16%), aflându-se astfel cu un procent deasupra Partidul Socialist Bulgar, cotat la 15% în materie de preferințe ale electoratului bulgar.
Partidul anti-sistem „Există un astfel de popor” (ITN), condus de vedeta de televiziune Slavi Trifonov, se află pe locul patru în clasament, la doar 12%. Un sondaj similar realizat de Exacta preconizează aceleași rezultate, cotând partidul lui Borisov la 23.8% din preferințele votanților, în timp ce „Continuăm schimbarea” se află tot pe locul doi, la doar 15.5%.
