Mii de persoane sunt blocate la temperaturi de îngheț, iar organizațiile avertizează asupra riscului unei catastrofe umanitare.
Compania aeriană de stat Belavia, Turkish Airlines și Iraqi Airlines au anunțat că vor lua măsuri pentru a împiedica migranții să ajungă în Belarus și apoi spre Uniunea Europeană.
Guvernele occidentale au condamnat Minskul la ONU pentru că Belarusul a trimis migranți de-a lungul graniței cu Polonia, o mișcare despre care UE spune că este o răzbunare pentru sancțiunile pe care Bruxellesul le-a impus autocratului Alexandr Lukașenko pentru reprimarea violentă a opoziției care-l acuză că a fraudat alegerile prezidențiale din august 2020.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că înțelegerea cu companiile aeriene dă deja rezultate.
Acțiunile celor trei companii aeriene, care includ suspendarea unor zboruri către Minsk și interzicerea vânzării de bilete într-un singur sens către Minsk, survin pe fondul anunțului făcut de Belarus că încă aproximativ 100 de migranți se îndreaptă spre o tabără improvizată din apropierea graniței cu Polonia. Un ONG din Belarus a anunțat că trei migranți din Irak și Siria au fost atacați cu violență și jefuiți în apropierea graniței.
Organizația nonprofit „Grupul de Frontieră” a declarat că un migrant irakian a ajuns la spital după ce a fost lovit în cap cu un stâlp de metal și că hoții l-au jefuit de mii de dolari.
Belavia a anunțat pe site-ul său că „în conformitate cu o decizie a autorităților turce, cetățenii din Irak, Siria, Yemen nu vor fi acceptați pentru transport pe zborurile din Turcia către Belarus din data de 12 noiembrie 2021”.
La rândul său, Autoritatea Aviației Civile Turce a anunțat pe contul său oficial de Twitter că „din cauza problemei trecerilor ilegale ale frontierei dintre Uniunea Europeană și Belarus, s-a decis ca cetățenii Irakului, Siriei și Yemenului care doresc să călătorească în Belarus de pe aeroporturile turcești nu au voie să cumpere bilete de îmbarcare până la o nouă notificare.”
Liderii UE au acuzat Minskul că folosește tactici de „război hibrid” prin care ademenește migranții din țările sărace și sfâșiate de război din Orientul Mijlociu și Africa, pentru ca apoi să-i împingă intenționat la granițele sale cu Polonia, Lituania și Letonia pentru a la sancțiunile pe care i le-a impus UE.
Radiodifuzorul polonez TVN24 a citat poliția locală spunând că autoritățile poloneze au împiedicat două grupuri de migranți să treacă ilegal granița din Belarus la sfârșitul zilei de 11 noiembrie în cea mai recentă confruntare, sugerând că Minsk i-ar fi „armat” pe migranți să o facă.
Belavia, compania aeriană de stat belarusă are interdicție să survoleze spațiul aerian al UE, după ce autoritățile din Belarus au deturnat un zbor internațional Ryanair la începutul acestui an, pentru a-l putea aresta pe un jurnalist care critica regimul Lukașenko.
Statele Unite, Marea Britanie, Estonia, Franța, Irlanda, Norvegia și Albania au condamnat pe 11 noiembrie folosirea de către regimul de la Minsk a ființelor umane, migranți a căror viață a fost pusă în pericol în scopuri politice.
Într-o declarație comună, aceștia au acuzat regimul Lukașenko că devine o amenințare la adresa stabilității regionale.
Mii de migranți încearcă să treacă granița de luni de zile, dar criza a ajuns la apogeu pe 8 noiembrie, când sute de persoane au făcut un efort concertat pentru a trece granița Belarusului cu Polonia, fiind împinși înapoi de polițiștii de frontieră polonezi.
Aceștia au înființat o tabără, adăpostindu-se în corturi și arzând lemne din pădure pentru a se încălzi. Echipe de la Agenția ONU pentru Refugiați, Organizația Internațională pentru Migrație și Crucea Roșie au vizitat tabăra pe 11 noiembrie pentru a verifica condițiile și pentru a le oferi ajutor.
Declarația comună nu a făcut nicio mențiune despre aliatul Belarusului, Rusia, care înainte de reuniunea Consiliului de Securitate a respins acuzațiile occidentalilor conform cărora lucrează în colaborare cu Minskul pentru a trimite migranții peste granița de est a UE.
Președintele rus Vladimir Putin a avut două convorbiri telefonice cu cancelarul german Angela Merkel în aceste zile și „s-a exprimat în favoarea restabilirii contactelor dintre statele UE și Belarus pentru a rezolva această problemă”, a spus Kremlinul într-un comunicat.
UE, însă, a refuzat, iar blocul comunitar a rupt legăturile și a impus sancțiuni după o represiunile brutale ale regimului Lukașenko împotriva opoziției de la alegerile prezidențiale de anul trecut, pe care autocratul aflat la putere neîntrerupt din 1994 susține că le-a câștigat, dar al căror rezultat nu a fost recunoscut de nicio țară occidentală.
Moscova și-a arătat sprijinul față de Minsk trimițând bombardiere strategice cu capacitate nucleară să survoleze Belarusul două zile la rând, în patrule despre care Minskul a spus că vor continua.
Pe 12 noiembrie, Ministerul Apărării din Belarus a declarat că desfășoară exerciții de parașutism în comun cu Rusia în apropierea graniței Belarus-Polonia. Moscova a spus despre exerciții că fac parte dintr-o „verificare surpriză a pregătirii pentru luptă”.
Lukașenko a spus că Minskul nu are încotro și „trebuie să răspundă” dacă UE ia noi măsuri, punând în discuție chiar posibilitatea întreruperii tranzitului de gaz natural rusesc care trece prin Belarus până în Polonia și mai departe în Europa.
