Linkuri accesibilitate

„Facebook Papers” | Va supraviețui compania celei mai mari crize din istoria sa?


CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, în timpul unei mărturii în fața Comisiei pentru Servicii Financiare a Camerei Reprezentanților - Washington, 23 octombrie 2019

În ultimii ani, Facebook s-a confruntat cu dezvăluiri făcute de avertizori, cu probleme de imagine și cu anchete ale Congresului. De astă dată, însă, se confruntă cu o combinație din toate, ceea ce ar putea duce compania în cea mai gravă criză prin care a trecut în toată istoria sa de 17 ani.

O criză din care nu se știe încă dacă și cum va ieși, pentru că nu pare capabilă să ofere soluții pentru problemele care o macină pe dinăuntru. Și nici pentru cele care izbucnesc în diverse zone de pe glob, prin răspândirea mesajelor care incită la ură și violență și care ajută la radicalizarea utilizatorilor săi.

Vineri, un consorțiu de 17 organizații de știri din SUA a început să publice o serie de articole – numite colectiv „The Facebook Papers” – bazate pe sute de documente interne ale companiei, care au fost incluse în dezvăluirile făcute Comisiei de Comerț și Valori Mobiliare (SEC) și furnizate Congresului de consilierul juridic al avertizorului de integritate Frances Frances Haugen, fostă angajată a Facebook.

Consorțiul, din care face parte și CNN, a revizuit versiunile documentelor primite de Congres. Investigația CNN include relatări despre modul în care grupurile de pe Facebook răspândesc discordie și violență, precum și lipsa de moderare a conținutului în țări în care nu se vorbește limba engleză iar traficanții s-au folosit de platformele Facebook pentru a exploata oameni.

Investigația arată că rețeaua socială permite răspândirea mesajelor care incită la ură și violență, care ajută la radicalizarea utilizatorilor săi.

„Vina" algoritmilor

Rapoartele citează studii interne ale companiei și documente care arată faptul că business-ul fondat și condus de Mark Zuckerberg era conștient de problemele pe care le are, dar că reprezentanții Facebook nu au făcut niciun efort pentru a remedia problemele create de modul în care funcționează algoritmii companiei .

În vara anului 2020, documentele obținute de presă arătau că Facebook găzduia mii de grupuri și pagini ce susțineau mișcarea QAnon cu milioane de urmăritori. Între timp, platforma socială a început să închidă o parte dintre acestea.

Bloomberg a publicat materiale realizate pe baza mai multor documente interne din care reiese faptul că mai mulți angajați erau șocați de atacul asupra Capitoliului, a cărui organizare s-a derulat și cu un aport semnificativ din partea rețelelor sociale.

Analizele interne făcute de companie arată că procedurile companiei au fost insuficiente pentru a preveni dezvoltarea grupurilor ce susțineau protestele.

În săptămânile care au precedat violența de la Capitoliu, Facebook a lucrat într-adevăr pentru a dezamorsa teoriile conspirației din partea alegătorilor lui Trump care au refuzat să-i accepte înfrângerea.

Compania a închis în mod repetat grupurile afiliate mișcării care susținea că alegerile au fost fraudate.

Dar acele grupuri atrăgeau sute de mii de utilizatori, iar Facebook nu a reușit să țină pasul pe măsură ce teoreticienii conspirației se regrupau, scriu și jurnaliștii de la npr.org.

Un articol publicat de New York Times arată că, pe baza documentelor oferite de Frances Haugen, fostă angajată a companiei, ale cărei dezvăluiri au declanșat una dintre cele mai ample anchete din istoria Facebook, un angajat care se ocupa cu analizarea datelor i-a transmis unui coleg că 10% din conținutul referitor la politică din SUA era reprezentat de postări care susțineau că alegerile prezidențiale din 2020 au fost fraudate.

Dincolo de conținutul publicat pentru audiența din SUA, o altă anchetă derulată de New York Times și Wall Street Journal arată detalii despre modul în care erau răspândite mesaje ale unui grup susținător al prim-ministrului indian, care instigau la ură și violență pe aplicațiile Facebook din India.

Raportul intern al Facebook recomanda o închidere a respectivelor grupuri și pagini, însă o astfel de decizie nu a fost luată niciodată.

Dezinformarea Covid, scăpată de sub control

De asemenea, Facebook a primit multe critici pentru gestionarea dezinformării despre Covid, inclusiv din partea președintelui Joe Biden, care a acuzat platforma că „ucide oameni” lăsând să se propage fake-urile despre vaccin, iar scurgerea de informații din interiorul companiei arată cât de haotic a fost efortul în interiorul companiei.

Un document din martie 2021 arată că un angajat a tras un semnal de alarmă despre cât de nepregătită era platforma.

„Ezitarea cu privire la vaccinare este răspândită în comentarii”, se arată în notă. „Abilitatea noastră de a le detecta este proastă în engleză și practic inexistentă în altă parte (în țările nevorbitoare de limba engleză – n.r.). Avem nevoie de abordarea specifică a problemei comentariilor care promovează ezitarea față de vaccinare”.

„Comentariile reprezintă o parte semnificativă a informațiilor greșite pe FB”, spune un alt angajat într-un comentariu intern, „și sunt aproape un punct mort pentru noi în ceea ce privește aplicarea și transparența”.

Wall Street Journal a publicat recent o serie de articole bazate pe zeci de mii de pagini de documente interne ale Facebook, dezvăluite de Frances Haugen.

De altfel, dezvăluirile consorțiului se bazează pe multe dintre aceste documente. Ea declarase anterior pentru Wall Street Journal, sub anonimat, că algoritmii folosiți de Facebook au un caracter dăunător la nivel social, iar managementul companiei cunoaște acest lucru, dar a ascuns adevărul de publicul larg.

Haugen, care și-a dezvăluit recent identitatea le-a prezentat jurnaliștilor și documente care să susțină afirmațiile sale.

Fost manager de produs la Facebook, Haugen a lucrat și la alte companii mari din domeniul tehnologiei începând cu anul 2006, inclusiv la Google, Pinterest și Yelp.

În vârstă de 37 de ani, ea s-a alăturat Facebook în 2019 pe un post care gestiona „probleme legate de democrație și dezinformare”. Specializată în „gestionarea algoritmilor”, Haugen a lucrat la dezvoltarea mai multor algoritmi similari cu cei pe care îi folosește Facebook.

Pe 5 octombrie, ea a fost audiată în Senatul SUA în legătură cu acuzațiile făcute la adresa companiei.

„Astăzi, nicio autoritate de reglementare nu are o listă de soluţii pentru cum ar putea fi reparat Facebook, pentru că Facebook nu a dorit să se știe multe din lucrurile care provoacă probleme. Astfel, nici n-ar mai fi fost nevoie de un avertizor”, a spus ea.

Fosta angajată şi avertizor de integritate la Facebook, Frances Haugen, a depus mărturie în timpul unei audieri a Comisiei Senatului pentru Comerţ, Ştiinţă şi Transporturi, intitulată „Protejarea copiilor online: mărturie de la informator Facebook”.

Publicarea „Dosarelor Facebook” a stârnit îngrijorări cu privire la impactul Instagram asupra adolescentelor și a dus la audierea în Senat a șefei Facebook pentru siguranță globală, Antigone Davis.

Însăși Haugen a depus apoi mărturie în fața subcomisiei din Senat, în timpul căreia a spus că crede că „produsele Facebook dăunează copiilor, provoacă divizare și slăbesc democrația”.

În prezent, problemele Facebook par a nu se mai termina. Membrii subcomisiei au cerut să depună mărturie și Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook.

Membri ai Congresului SUA din ambele partide, Democrat şi Republican, l-au acuzat pe Mark Zuckerberg că urmăreşte doar obţinerea unor profituri ridicate și au cerut investigații. Preşedintele cobcomisiei pentru Comerţ din Senat, Richard Blumenthal (D), a spus că Facebook ştie că produsele sale dau dependenţă, la fel ca ţigările.

„Tehnologia trece acum printr-un moment al adevărului, aşa cum s-a întâmplat cu tutunul”, a spus acesta, cerând ca Zuckerberg să fie audiat și compania investigată.

Vineri, încă un fost angajat Facebook a depus în mod anonim o plângere împotriva companiei la comisia din Senat, cu acuzații similare cu cele ale lui Haugen.

Toate acestea ridică o întrebare deloc confortabilă pentru companie: este Facebook capabil să gestioneze potențialul de daune din lumea reală de pe platformele sale foarte mari sau gigantul rețelelor sociale a devenit prea mare ca să nu eșueze?

Facebook, la rândul său, a încercat în mod repetat să o discrediteze pe Haugen și a spus că mărturia ei și rapoartele ei nu fac decât să caracterizeze eronat acțiunile și eforturile companiei.

„În centrul acestor povești se află o premisă falsă", a spus un purtător de cuvânt al Facebook într-o declarație acordată CNN. „Da, suntem o afacere și obținem profit, dar ideea că o facem în detrimentul siguranței sau al bunăstării oamenilor arată o înțelegere greșită a propriilor noastre interese comerciale”.

Într-un mesaj lansat pe Twitter săptămâna trecută, vicepreședintele pentru comunicații al companiei, John Pinette, a numit Facebook Papers o „selecție organizată din milioane de documente de la Facebook” care „nu poate fi în niciun fel folosită pentru a trage concluzii corecte despre noi”.

Cosmetizare

Facebook ar intenționa să își schimbe numele, transmite presa din SUA, pe măsură ce valul de critici crește, dar mișcarea de imagine, „un strat nou de vopsea" nu pare să poată rezolva problemele la care fac referire documentele.

CNN dă exemplul unui raport despre un cartel violent al drogurilor mexicane, cunoscut sub numele de Cartél Jalisco Nueva Generación, care a folosit platforma pentru a posta conținut violent și pentru a recruta noi membri folosind acronimul „CJNG”, deși a fost desemnată ca una dintre „persoanele și organizațiile periculoase”, al căror conținut ar trebui eliminat.

Facebook a susținut mereu că investește în inteligență artificială suficient de mult pentru a-și apăra spațiul de astfel de grupuri.

În ciuda susținerilor Facebook, CNN a identificat chiar săptămâna trecută conținut violent pe Instagram, inclusiv fotografii cu arme și postări cu fotografii și videoclipuri în care oamenii par să fi fost împușcați sau decapitați.

După ce CNN a întrebat Facebook despre aceste postări, un purtător de cuvânt a confirmat că mai multe videoclipuri semnalate de CNN au fost eliminate pentru încălcarea politicilor companiei și că cel puțin o postare a primit un avertisment.

Haugen a sugerat că eșecul Facebook în remedierea unor astfel de probleme este cauzat tocmai de faptul că acordă prioritate profitului în defavoarea binelui social și, în unele cazuri, pentru că compania nu are capacitatea de administra mai multe situații de criză simultan.

Facebook a investit 13 miliarde de dolari din 2016 pentru a îmbunătăți siguranța platformelor sale, potrivit purtătorului de cuvânt al companiei.

Prin comparație, veniturile anuale ale companiei au depășit 85 de miliarde de dolari anul trecut, iar profitul său a atins 29 de miliarde de dolari.

Purtătorul de cuvânt a mai spus că Facebook are „40.000 de persoane care lucrează la siguranța și securitatea platformei, inclusiv 15.000 de persoane care examinează conținut în peste 70 limbi care lucrează în peste 20 de locuri din întreaga lume pentru a ne sprijini comunitatea.”

„De asemenea, am desființat peste 150 de rețele care încercau să manipuleze dezbaterea publică începând cu 2017 și au apărut în peste 50 de țări, majoritatea venind din SUA sau concentrate în afara acestora”, a spus purtătorul de cuvânt.

„Recordul nostru arată că reprimăm abuzurile în afara SUA cu aceeași intensitate cu care o facem și în SUA”.

Totuși, documentele sugerează că compania mai are foarte mult de lucru pentru a elimina toate neajunsurile la care fac documentele referire și pentru a găsi o rezolvare față de consecințele nedorite ale Facebook asupra vieții noastre zilnice.

Viitor incert

Între timp, compania pare să piardă din ce în ce mai mult încrederea, nu doar a utilizatorilor săi și a autorității de reglementare, ci chiar și pe plan intern. Mai multe dintre documentele interne ale companiei indică îngrijorări în rândul angajaților Facebook cu privire la acțiunile companiei.

O postare din decembrie 2020 de pe site-ul intern al Facebook vorbește despre uzura echipei de integritate a companiei. „Rezultatele noastre recente arată că încrederea în conducere a scăzut în întreaga companie." Sondajele sunt adesea folosite de companii pentru a lua pulsul angajaților cu privire la anumite subiecte.

Postarea internă a venit după ce echipa de Integritate Civică a Facebook a fost desființată după alegerile prezidențiale iar personalul său a fost repartizat în alte roluri în cadrul companiei.

Mișcarea a fost criticată de Haugen, dar vicepreședintele Facebook pentru Integritate Guy Rosen a spus că a fost făcută „pentru că incredibila muncă de pionierat a echipei făcută la alegeri să poată fi aplicată și mai departe”, susținând că, de fapt, munca lor continuă și în prezent.

Joi, consiliul de supraveghere independent al Facebook a acuzat compania că nu și-a pus la punct programul de verificare încrucișată, care ar fi protejat milioane de utilizatori. Vestea bună pentru Facebook este că Haugen și echipa care o sprijină nu își propun să închidă sau să desființeze compania.

În timpul mărturiei sale din Senat, Haugen le-a spus în mod repetat parlamentarilor că este acolo pentru că crede în potențialul Facebook pentru bine, dacă compania este capabilă să-și rezolve problemele sale grave. Haugen a spus chiar că ar fi dispusă să lucreze din nou pentru Facebook dacă ar avea ocazia.

Ea a sugerat ca Congresul ar trebui să-i dea companiei șansa de a „declara faliment moral” ca să „ne putem da seama cum să rezolvăm aceste lucruri împreună”.

„Cel mai interesant lucru pe care l-am descoperit când am citit aceste documente este cât de extraordinară este compania”, a declarat pentru CNN Lawrence Lessig, profesor la Harvard Law School și consilier juridic strategic al lui Haugen.

„Compania este plină de mii de Frances Haugen, care încearcă doar să-și facă treaba. Ei încearcă să facă Facebook sigur și util și cea mai bună platformă de comunicare pe care o pot.”

Rămâne de văzut este cât de mult se va schimba Facebook ca răspuns la dezvăluirile denunțătorilor actuali și viitori, mai ales dacă afacerea sa alimentată de publicitate continuă să meargă nestingherită, așa cum a făcut până acum. Va fi de acord cu tipul de transparență și cooperare pe care Haugen, autoritățile de reglementare și alții au cerut-o? Sau pur și simplu va continua activitatea ca de obicei sub un nou nume?

Dhope, artistul care „deseneaza" pielea
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:24 0:00
XS
SM
MD
LG