Linkuri accesibilitate

Polonia a reținut 100 de migranți care încercau să forțeze frontiera cu Belarus. Alte sute pleacă acasă


Tensiunile rămân ridicate la granița polono-belarusă, sute de migranți vor fi trimiși acasă în Irak.
Tensiunile rămân ridicate la granița polono-belarusă, sute de migranți vor fi trimiși acasă în Irak.

Forţele de securitate poloneze au arestat aproximativ 100 de migranţi în timp ce traversau frontiera cu Belarusul, în noaptea de miercuri spre joi, anunţă Ministerul polonez al Apărării.

Armata poloneză a acuzat Minsk-ul că a condus un val de zeci de migranți peste graniță în primele ore ale zilei de 18 noiembrie, scrie Europa Liberă.

În aceste condiții, tensiunile rămân ridicate la granița polono-belarusă. Soldații se pregătesc că trimită sute de alți migranți acasă în Irak.

„Un grup de aproximativ 100 de migranţi a fost arestat de către serviciile poloneze”, a anunţat ministerul, care acuză Belarusul de faptul că a „obligat migranţii să arunce cu pietre în militari polonezi, pentru a le deturna atenţia”.

„Tentativa de a traversa frontiera a avut loc la câteva sute de metri de acolo”, în apropiere de satul Dubicze Cerkiewne, precizează ministerul.

O înregistrare video difuzată de către Ministerul polonez al Apărării surprinde militari polonezi care înconjoară un grup de migranţi gemuiţi la pământ, noaptea, într-o pădure situată în apropierea unei bariere de sârmă ghimpată.

Pe de altă parte, potrivit Ministerului de Externe irakian, încălcarea frontierei cu UE a avut loc cu câteva ore înainte ca aproximativ 430 de migranți să se îmbarce la Minsk într-un avion care să-i transporte înapoi acasă.

Ministerul irakian a declarat că grupul format în principal din kurzi irakieni urmează să plece de pe aeroportul din capitala Belarusului la ora 13:45. ora locală. Avionul este programat să oprească mai întâi în Irbil, un oraș din regiunea autonomă Kurdistanului de nord a Irakului, înainte de a zbura spre Bagdad.

În ciuda temperaturilor scăzute și a mizeriei, mii de oameni din Orientul Mijlociu s-au adunat în apropierea frontierei polono-belaruse, sperând să treacă granița în Uniunea Europeană.

Atât Polonia, cât şi Lituania şi Letonia, care se învecinează cu Belarusul, refuză să primească aceste mii de migranţi.

Migranții de la granița Belarus - Polonia, alungați cu tunurile de apă de poliția poloneză
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:57 0:00

Bruxelles-ul l-a acuzat pe conducătorul autoritar al Belarusului, Alyaksandr Lukashenka, că a instigat criza migranților ca represalii pentru mai multe runde de sancțiuni ale UE împotriva guvernului său pentru reprimarea protestatarilor pașnici.

Irakienii, în special kurzi, reprezintă o mare parte dintre miile de migranți care se estimează că s-au revărsat în Belarus în timp ce caută o cale de intrare în UE. Cel puțin opt persoane au murit la graniță de la izbucnirea crizei în vară, inclusiv un tânăr sirian de 19 ani care s-a înecat într-un râu încercând să treacă granița.

La o zi după ce forțele sale militare au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a descuraja migranții care aruncă pietrele, pe 17 noiembrie, Polonia a avertizat că criza ar putea dura luni sau chiar ani.

Cancelarul german Angela Merkel și autocratul Alexandru Lukașenko au avut o convorbire telefonică, miercuri, 17 noiembrie, a doua în această săptămână pe fondul crizei migranților de la granița dintre Belarus și Polonia.

Luni, pe 15 noiembrie cei doi au mai avut o discuție telefonică despre eventualul ajutor umanitar care ar trebui dat refugiaților și migranților blocați la granița UE-Belarus.

Escaladarea situației de la granița belarusă-poloneză l-a determinat pe șeful NATO, Jens Stoltenberg, să-și exprime îngrijorarea profundă cu privire la strategia pe care autocratul Alexandr Lukașenko o are punând „viețile migranților în pericol” și să anunțe că este dispus să ofere sprijin Poloniei, membru al alianței.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG