Ioan Sighiartău are 68 de ani și în trecut a lucrat ca miner. În primăvară, bărbatul s-a infectat de Covid și, având și o altă afecțiune pulmonară (silicoză), starea de sănătate i s-a agravat rapid. Când nu a mai putut să respire, a fost internat la Spitalul de Pneumoftiziologie din Baia Mare.
Sighiartău își amintește că experiența din unitatea medicală a fost pozitivă. Medicii și asistentele l-au tratat cu atenție, spune el, iar mâncarea a fost „foarte bună”.
Alimentația este una dintre cele mai importante etape ale procesului de recuperare din boală. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că nutriția și hidratarea sunt vitale, ca urmare, persoanele care au o dietă bine echilibrată tind să fie mai sănătoase și să aibă un sistem imunitar mai puternic.
În timpul perioadei de internare, fostul miner, actualmente pensionar, a consumat trei mese pe zi.
FOTOGALERIE Ce am mâncat timp de o săptămână ca pacient Covid într-un spital din România
Dimineața, meniul includea pâine în ou, brânzeturi sau ouă fierte, la prânz erau servite supe de tăiței sau de legume, ciorbă de perișoare sau pilaf de orez cu carne, iar seara macaroane cu brânză sau orez în lapte. La fiecare masă, pacienții primeau ceai, iar între acestea, napolitane sau eugenii.
La jumătate de an de la experiența lui Ioan Sighiartău, Europa Liberă a solicitat meniurile mai multor spitale din România care îngrijesc bolnavi de Covid.
Legislația nu prevede meniuri speciale pentru acești pacienți, astfel că hrana este alocată în conformitate cu afecțiunile cronice pe care pacienții le prezintă.
Pentru pacienții cu comorbidități, alocările sunt mai mari, în funcție de afecțiune. Sumele sunt stabilite printr-o Hotărâre de Guvern din 2008, actualizată în 2021, și oscilează între 5,5 și 21 de lei pe zi.
Meniurile a cinci unități medicale
La Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, bolnavii internați primesc trei mese pe zi, hrana fiind pregătită în bucătăria proprie a instituției.
În zilele de 27 și 28 octombrie, la micul dejun, bolnavii Covid au primit patru felii de pâine, un ou fiert, ceai, unt, telemea sau cașcaval și gem. Prânzul a fost ciorbă de pui, tocăniță de legume cu carne de porc, pâine sau ciorbă țărănească și fasole verde cu friptură de pui.
Ultima masă a zilei a fost alcătuită din pilaf sârbesc cu ciuperci, ceai, pâine sau budincă de macaroane cu telemea și lapte. Mesele au fost însoțite și de fructe. Bolnavii de diabet au avut un meniu asemănător, porțiile și preparatele diferind de la zi la zi.
Bugetul alocat pentru cele trei mese la Institutul „Marius Nasta” este de 11 lei, în timp ce pentru bolnavii de diabet zaharat de 16,5 lei pe zi.
Tot în București, la Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș”, meniurile sunt decise de medici și asistentul dietetician, spun reprezentanții unității sanitare într-un răspuns oferit Europei Libere.
Trei mese pe zi primesc bolnavii de aici, suma stabilită pentru hrană fiind de 11 lei pe zi. Pentru unitatea modulară de la Pipera, spitalul a încheiat un contract cu o firmă de servicii alimentare mobile, „a cărei valoare diferă de la lună la lună, în funcție de numărul de pacienți”.
Cum arată meniurile în Brașov, Timișoara și Galați
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Brașov tratează în această perioadă numai pacienți infectați cu Covid. Instituția spitalicească a încheiat un contract de doi ani cu o firmă locală de catering, în valoare de aproximativ 1,4 milioane de lei. În funcție de vârstă și comorbidități, bolnavilor le este alocat un buget zilnic cuprins între 11 și 17,6 lei.
La finele lunii octombrie, întâia masă a zilei conținea 250 de grame de pâine, unt, gem, un ou fiert și ceai, în timp ce la prânz erau servite ciorbă de dovlecei și salată orientală dietetică.
La cină, majoritatea pacienților primeau mămăligă cu brânză și smântână și 250 de mililitri de ceai cu lămâie. Între mese, la ora 10 și la ora 16, un supliment: un iaurt sau un lapte, respectiv un măr sau un pachet de covrigi uscați.
În Timișoara, la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș”, meniurile celor internați sunt întocmite având în vedere respectarea unui necesar zilnic de calorii: până la 1.300 în cazul copiilor și până la 2.400 de calorii pentru regimurile comun și diabet. Acest necesar este împărțit între mesele zilei, 20% fiind alocat micului dejun, 50% prânzului și 30% cinei.
Prețurile hranei variază între 11 și 17,6 lei, iar mâncarea este gătită în cadrul spitalului.
La Galați, meniurile pacienților Covid de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Cuv. Parascheva” se încadrează în 2.000 de calorii, aferente celor trei mese și celor două gustări zilnice. La micul dejun, pacienții consumă pâine, ceai, lapte, miere, gem sau cașcaval și ouă.
În continuare, la prânz se servește ciorbă de perișoare, de legume sau supă de găluște, piure cu pulpă la cuptor sau musaca, la care se adaugă salata.
La finele lunii octombrie, când reprezentanții spitalului ne-au răspuns la solicitare, cina era alcătuită din varză călită și mămăligă sau brânză cu smântână și mămăligă. Mâncarea este pregătită în interiorul spitalului și costă 16 lei în cazul adulților și 15 lei în cazul copiilor.
Spitalele, nevoite să se descurce cu resurse limitate
Managerul Institutului „Marius Nasta”, Beatrice Mahler, este de părere că suma alocată de stat pentru hrana pacienților COVID este insuficientă și nu satisface întru totul nevoile lor.
„Din bugetul pe care îl avem, încercăm să asigurăm o masă corectă din punct de vedere caloric și cantitativ, doar că nu putem oferi diversitate. Iar la o persoană bolnavă, diversitatea contează, mai ales dacă vorbim de aportul de vitamine. Aici mă refer la fructe proaspete, chiar și la compoturi, la deserturi care pot fi făcute, dar care au un cost pe care acest buget nu ni-l permite”, spune aceasta.
Eu cred că avem nevoie de reformă în sănătate. În acest moment, «cârpim» sănătatea și cât nu vom gândi sănătatea ca o prioritate, cât timp nu vom vedea cu exactitate ce avem nevoie, vom avea zone în care se duc bani și zone în care nu ajung banii.Beatrice Mahler
Spitalele ar putea beneficia de bugete mai mari pentru alimentație în două situații: fie dacă fondurile proprii o permit, fie dacă se face apel la surse externe de finanțare.
Cu toate acestea, Beatrice Mahler nu crede că ultima variantă este și cea mai corectă. „Mi se pare anormal ca un spital public să ceară bani pentru mâncarea pacienților, în condițiile în care pacienții plătesc asigurări de sănătate”.
Dintre cele trei mese pe care un bolnav le primește zilnic, prima este cea mai puțin ofertantă.
„Cea mai mare nemulțumire a mea este legată de cantitatea de alimente pe care o putem oferi la micul dejun. Mie micul dejun mi se pare cel mai «sărăcăcios» din tot meniul, pentru că acolo costurile sunt un pic mai mari”, încheie Beatrice Mahler.
Recomandările OMS
OMS recomandă ca, în timpul pandemiei, oamenii să consume cât mai multe alimente proaspete și neprocesate, pentru a oferi corpului aportul necesar de vitamine, minerale și proteine.
Este indicată includerea lintei, a nucilor, a cerealelor integrale, a orezului și a produselor de origine animală, precum carnea, peștele și ouăle în alimentația zilnică. Pentru gustări, specialiștii recomandă legumele crude și fructele, în detrimentul mâncărurilor bogate în zahăr, grăsimi sau sare.
Un studiu din 2021 arată că meniul unui bolnav Covid ar trebui să conțină surse de vitamina A, B6, B12, C și E, regăsite în alimente ca de pildă laptele, salata, spanacul, nucile și semințele. Numărul de calorii este o altă componentă importantă a dietei în procesul de recuperare, mai ales în cazul persoanelor spitalizate.
Aportul de calorii poate fi crescut prin gustări sau prin adăugarea unor ingrediente suplimentare. Spre exemplu, o omletă poate fi completată de piure de cartofi sau de un avocado.
