Marjorie Taylor Green, Partidul Republican, a postat cel mai frecvent pe Twitter de pe adresa @mtgreenee, care avea peste 465.000 de urmăritori. Ea nu mai are acces la el, dar poate scrie pe Twitter pe contul ei oficial @RepMTG, care are peste 386.000 de urmăritori.
Postarea care a determinat interdicția permanentă a inclus un grafic înșelător care pretindea că arată decesele legate de vaccinurile Covid-19, despre care Greene a susținut că au fost ignorate.
Parlamentarul de Georgia are o istorie lungă de postări conspiraționiste în care îmbrățișa teorii fără fundament sau informații false despre alegeri, insurecția Capitoliului și alte subiecte. Postările au început să apară chiar din momentul alegerii sale în noiembrie 2020.
Anterior, Twitter mai aplicase o sancțiune conturilor senatoarei, de suspendare temporară, pentru distribuirea de informații greșite despre alegerile prezidențiale din 2020 și Covid-19.
Interdicția lui Greene vine la aproape un an după ce platforma l-a interzis pe fostul președinte Donald Trump, în urma insurecției din 6 ianuarie.
Conform politicii Twitter privind dezinformarea Covid-19, utilizatorii pot primi o suspendare de o săptămână dacă încalcă această politică de patru ori. Încălcarea politicii Covid-19 de cinci sau mai multe ori poate duce la o interdicție permanentă.
Ce prevăd politicile Covid ale Facebook și Twitter
Atât Twitter, cât și Facebook au, de la începutul pandemiei politici clare în privința sancțiunilor pe care le aplică pentru propagarea de informații false sau de difuzarea de teorii ale conspirației.
„Ștergem informațiile greșite atunci când experții din domeniul sănătății publice concluzionează că informațiile sunt false și că ar putea contribui la violențe sau vătămări corporale iminente”, se arată în documentul public postat de Facebook.
Platforma de socializare spune clar care este obiectivul unor astfel de măsuri: „reducerea vătămărilor aduse sănătății oamenilor, permițând în același timp utilizatorilor să discute, să dezbată și să-și împărtășească opiniile, experiențele personale, cunoștințele științifice și știrile referitoare la pandemia de COVID-19.”
Facebook dă și exemple clare despre tipurile de postări pe care le are în vedere.
- Afirmații care susțin că COVID-19 nu este mai periculos pentru persoane decât gripa obișnuită sau răceala
- Afirmații care susțin că nimeni nu a murit de COVID-19
- Afirmații care susțin că rata mortalității COVID-19 este aceeași sau mai mică decât a gripei sezoniere
- Afirmații care susțin că sunt mai multe șanse să fii ucis de vaccinarea antigripală decât de COVID-19
- Afirmații care susțin că numărul de decese cauzate de COVID-19 este mult mai mic decât cifrele oficiale (necesită informații și/sau context suplimentare)
- Afirmații care susțin că recomandările privind distanțarea socială pe durata pandemiei de COVID-19 sunt doar un mod de a instala infrastructura de comunicare wireless 5G
- Afirmații care susțin că simptomele COVID-19 sunt, de fapt, efectele tehnologiilor de comunicare 5G
- Afirmații care susțin că muștele comune sau țânțarii transmit COVID-19.
- Afirmații care susțin că vaccinurile împotriva COVID-19 constituie cauza sau infectează persoanele cu COVID-19
Ideile se regăsesc și în setul de reguli dedicate Covid de pe Twitter.
Cazul Șoșoacă, un senator cu multe conturi și puține sancțiuni
Senatoarea Diana Șoșoacă, militantă împotriva vaccinului, are o istorie lungă de postări cu informații false sau care nu prezintă întreaga realitate.
La finalul primului an pandemic, Consiliul Național al Audiovizualului a sancționat în repetate rânduri România TV pentru prezența în studio a mai multor persoane care promovau teorii ale conspirației. Toate clipurile din emisiunile respective au fost distribuite ulterior online fără ca rețelele de socializare să aplice vreo sancțiune.
Pe 25 februarie 2021, unul dintre conturile de Facebook ale Dianei Șoșoacă era suspendat pentru 30 de zile, dar nu pentru că ar fi postat informații false.
Senatoarea „i-a spus unei doamne ca are o față de râd și curcile pe care le crește. Având în vedere că dânsa mă înjurase inimaginabil și eu am reclamat-o pe ea", explica Diana Șoșoacă la momentul respectiv motivul suspendării.
În martie, Pressone arăta că senatoarea are o serie de pagini și grupuri cu numele său administrate din țări care nu ar avea nicio legătură cu România. Ea distribuia masiv, prin intermediul sideului newsfloe.com materiale de pe ortodoxinfo.ro sau national.ro, care promovează idei conspiraționiste, anti-vaccin sau împotriva măsurilor de reducere a impactului pandemiei de COVID-19.
Postările senatoarei Șoșoacă care propagau informații antivacciniste sau distribuiau teorii ale conspirației au continuat. Mai mult, impactul acestora a crescut simțitor pe rețelele de socializare în ultimul an, plasând-o pe primele locuri în topul politicienilor cu impact pe rețelele de socializare.
De ce nu restricționează marile rețele sociale derapajele românești
Marile platforme evită decizii drastice în privința politicienilor români sau a altor categorii de utilizatori care propagă informații false.
„Când judecăm deciziile marilor platforme tech globale trebuie să luăm în calcul două elemente esențiale: importanța și relevanța, din punct de vedere comercial, a zonei pe care o luăm în discuție, pe de-o parte, și de cealaltă parte și cumva în legătură cu primul aspect: capacitatea de a gestiona o problemă extrem de complexă - cum e 'moderarea' unei imense cantități de conținut, în timp real - , chestiune care implică alte două lucruri, la rându-i: resursa umană și capabilitatea tehnică”, explică Dragoș Stanca, antreprenor și expert în media digitală, pentru Europa Liberă.
Google și TikTok sunt singurele companii big tech cu impact major care consideră România demnă de o oarecare atenție, mai presus de „și alte piețe”, susține Stanca
Explicația dezinteresului pentru piața românească e de ordin financiar.
„Clar și simplu, cu două exemple concrete: cu sau fără banii pe care îi fac aici, Facebook ar duce-o exact la fel de bine. Iar pentru Twitter, România nu există deloc: produce venituri total marginale pentru companie”, a explicat Stanca.
„Asta pentru că, deși atrag sume uriașe raportate la totalul pieței locale de publicitate de aici, în cifrele globale, România nu prea contează.” Cu alte cuvinte, profitul pe care îl fac companiile de social media din România nu justifică o investiție suplimentară în oameni dedicați care să verifice manual conținutul postat pe rețelele sociale.
Din punct de vedere al resursei umane, toate companiile big tech pun algoritmii și automatizarea pe primul plan, iar resursa umană angajată permanent sau sub-contractată e mereu pe planul doi. Toate aceste companii înregistrează cifre record de eficiență în raportul venit si profit per angajat.
„În ADN-ul lor, aceste structuri sunt gândite pe principiul oameni puțini și cât mai bine plătiți, care să producă algoritmi cât mai performanți”, arată Stanca.
Algoritmii și tehnologia constituie ele însele o problemă de bază, nu doar când vine vorba despre sancționarea derapajelor din pandemie.
Trebuie trasă o linie clară între cenzură și limitarea răspândirii minciunii. Să nu faci această distincție e ca și cum nu ai face diferența dintre o deratizare și un act de cruzime împotriva animalelor.Dragoș Stanca, expert media digitală
„Dezvoltarea inteligenței artificiale și a părții tehnice este încă într-un stadiu extrem de precar și nu performează de facto la parametrii pe care companiile pretind că i-au atins. Sunt pline încă de erori, se perfecționează constant, dar e unanim acceptat că până la nivelul la care să perceapă ironia sau satira sau nuanțele de care suntem noi capabili ca oameni… mai sunt poate 10 ani de dezvoltare necesari, dacă nu chiar mult mai mult.”
În plus, există și bariera lingvistică. „Sigur nu româna e o prioritate pentru programatorii Facebook. De aceea, sunt cazuri de conturi suspendate de la expresii gen bate șaua să priceapă iapa, pe motiv de violență împotriva animalelor. Așa a considerat inteligența (nu prea inteligentă, încă) artificială.”
Stanca spune că există și resursa umană care decide, doar că ea este insuficientă
„Din tot acest mix rezultă toate problemele platformei, iar publicul trebuie să înțeleagă că suntem pierduți în acest triunghi al dezinformării: importanța comercială, capacitatea tehnică și resursa umană. Până când ecuația asta nu se va rezolva, și nu se va rezolva în curând, vom continua să jucăm într-o piesă de teatru absurdă în care ne certăm aiurea cu niște algoritmi imperfecți.”
