Linkuri accesibilitate

Top cinci dezinformări virale în 2021


Dezinformărilor cu privire la pandemie li s-au adăugat cele privitoare la organizațiile internaționale din care face parte România: UE și NATO. (Imagine generică)

Pandemia a adus cu ea și o hemoragie de știri false și dezinformare. Sub presiunea schimbărilor permanente în datele pandemiei, românii au devenit din ce în ce mai sceptici în a crede informațiile reale și la fel de nepregătiți în a le verifica pe cele false.

55,6% dintre respondenţi unui sondaj apreciau că în ultimele luni au fost expuşi la ştiri false sau dezinformări în foarte mare şi mare măsură (faţă de 50,1% în iunie şi 55% în martie), iar 40,8% că au fost expuşi în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc (faţă de 45,6% în iunie şi 42,6% în martie).

Cercetarea de piață a fost făcută în octombrie 2021 și arăta direcția în care se duce încrederea populației.

Fake News = știrile complet false - povestea în sine este fabircată, la fel și sursele sau citatele.

„Știri false” sau fake news este un termen care a ajuns să însemne lucruri diferite pentru diferiți oameni. În sfera Fake News intră însă și știrile mai puțin vizibile, care folosesc jumătăți de adevăr sau citează surse reale cu declarații false.

Europa Liberă a identificat principalele știri sau teme false care, în 2021, au făcut istorie în propagarea prin intermediul rețelelor sociale.

1. Pana europeană de curent

Una dintre cele mai „de impact" dezinformări ale anului, în România, nu a avut legătură cu pandemia. Știrea că o pană de curent ne-ar fi lăsat în beznă totală a făcut înconjurul internetului și eterului românesc. O traducere nepotrivită a transformat un exercițiu de avertizare într-o știre „de senzație” care a deschis jurnale și site-uri zile în șir. Cei care avertizau asupra dezastrului citau surse de încredere - chiar pe ministrul austriac al Apărării. Informația era falsă.

Debutul campaniei este marcat pe Instagram de Klaudia Tanner, deținătoarea portofoliului Apărării din Austria, însoțită de un comentariu prin care spune că o „pană de curent este o întrerupere a energiei, a infrastructurii și a aprovizionării la nivel european - este un risc realist și, în același timp, subestimat. Prin urmare, scopul nostru este să îmbunătățim rezistența republicii noastre în ansamblu!”

Presa românească main stream preia informația și o dă mai departe nemestecată și scoasă din context. Exercițiul devine o avertizare iminentă.

  • Cotidianul: „Austria avertizează: Urmează o pană de curent la nivel european” - impact 681.000 de oameni din 3.099 de share-uri;
  • Opinia Timișoarei: „Avertisment de Blackout. Pană de curent în toată Europa: Nu se pune problema dacă se va întâmpla, ci când. Ce trebuie să aveți în casă” - impact 691.000 de oameni, din 398 de share-uri;
  • Observator: „Europa, la un pas să rămână în beznă totală zile în şir. Austria se pregăteşte de un blackout. Efectele ar fi devastatoare” - impact 1 milion de persoane din 1.824 de share-uri;
  • Capital: „Blackout” în Europa! Pană de curent uriașă. Armata a intervenit deja: Pregătiți-vă -impact 200 de mii de persoane din 1.275 de share-uri;
  • Antena 3: „Europa ar putea rămâne fără curent electric între o zi şi o săptămână. Armata din Austria pregăteşte populaţia pentru un „blackout” masiv” - impact de 9,8 milioane de persoane din 6.266 de share-uri;
  • Realitatea.net: „O pană de curent uriașă amenință Europa – Avertisment sumbru” - impact, 1,3 milioane persoane;
  • Protv.ro: „Pana generalizată de curent care va afecta Europa. „Întrebarea este când va fi” - impact de 3,7 milioane din 124 de share-uri;
  • B1TV: „Blackout – ce faci atunci când totul s-a oprit? Pregătiri pentru o pană de curent catastrofală” - impact 535 de mii de oameni din 768 de share-uri;

Informația a fost distribuită pe grupurile de Facebook și a circulat pe Whatsapp, deschizând discuții despre cum ar trebui să ne pregătim pentru un astfel de eveniment și ajunge la milioane de oameni. La mai bine de trei luni de la distribuirea ei, informația este în continuare pe internet în aceeași formă. Bariera lingvistică este una dintre cele mai mari surse de dezinformare pentru că, neștiind limba, mulți nu mai fac minimum efort de a verifica sursele inițiale.

2. Spitalul modular de la Piatra Neamț este gol

O altă dezinformare de impact a fost creată în plin val IV pe internetul românesc. A venit odată cu unul dintre puținele dosare penale pentru dezinformare, deschis în baza articolului 404 din Codul penal.

„Iată spitalul modular de la Piatra Neamț, nu e nimeni pe acolo”, susținea o femeie, într-un film făcut cu telefonul, din afară spitalului modular din Piatra Neamț, pe 14 octombrie. Clipul devine viral și a avut câteva zeci de mii de vizualizări în doar câteva ore. Unitatea fusese instalată de asociația „Dăruiește viață”, după ce a ars secția ATI de la Județean.

Realitatea era cu totul alta. Toate cele 26 de paturi de terapie intensivă erau ocupate la momentul realizării clipului în plin val IV pandemic. Poliția s-a autosesizat, iar femeia s-a ales și cu un dosar penal.

„Polițiștii s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de comunicare sau răspândire, prin orice mijloace, de ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora şi fac verificări în vederea identificării persoanelor implicate şi luării măsurilor legale ce se impun”, declara purtătorul de cuvânt al IPJ Neamţ, subinspectorul Ramona Ciofu.

Până la această oră nu există informații despre finalizarea dosarului deschis femeii din Piatra Neamț.

3. Discreditarea autorităților prin atribuirea de informații false

Mai multe dezinformări au avut ca scop transmiterea de informații false atribuite autorităților. Fie că datele sau declarațiile erau scoase din context, fie acestora le erau atribuite declarații inexistente sau acțiuni nereale.

Departamentul pentru Situații de Urgență a fost nu o dată, ci de trei ori, ținta unor dezinformări virale în 2021. În martie, pe anumite rețele de socializare a circulat informații ca fiind „declarații” atribuite șefului DSU, Raed Arafat. Cei care propagau informația citau o sursă credibilă, televiziunea Digi24. Aceste declarații nu există însă nici pe site-ul digi24.ro și nici nu au fost difuzate de televiziune.

Informație falsă se referă la faptul că șeful DSU, Raed Arafat, ar fi declarat că slujba de Paște se poate devansa până la ora 22:00 sau se poate reprograma pentru a doua zi.

Nu era pentru prima dată când o astfel de informație era vehiculată în spațiul public. De Crăciului anului 2020 apăreau prima dată informații nereale despre măsurile luate de autorități.

În mai, Raed Arafat făcea din nou senzație printre cei care aveau ceva de zis împotriva măsurilor luate de autorități pentru combaterea pandemiei, după ce o poză cu el fără mască într-un supermarket a făcut ocolul internetului.

„Țin să aduc la cunoștință celor care au văzut această poză în diferite postări, că poza nu este una recentă, fiind de mai mult decât un an, când purtarea măștii nu era obligatorie”, venea Arafat cu precizări.

În decembrie Arafat se plângea că un nou clip devenit viral transmitea informații false despre măsurile luate de autorități în pandemie. Imaginile transmise erau manipulate și scoase din context.

4. Mirajul medicamentelor salvatoare

Favipiravir, Ivermectina sau Arbidolul sunt medicamentele care au adus cu ele pe piața românească și o serie de știri false, dar și idoli născuți peste noapte. Convinși că vaccinul este prost și că autoritățile le ascund adevăratele tratamente, oamenii au început să creadă toate știrile despre așa-zisele medicamente salvatoare.

„Trebuie să înțelegem că medicamentele au nevoie de o prescripție, că e medic de familie sau alt medic, cineva trebuie să ni-l recomande. Se dă în funcție de situație și de evoluție. Noi l-am folosit, în măsura în care l-am avut, a fost la nivel de sponsorizare. Și cu efecte bune, n-aș spune că miraculoase”, declara infecționistul Adrian Marinescu pentru Europa Liberă, cu reverire Arbidol.

Cu toate că au existat zeci de apeluri ca oamenii să nu ia medicamente fără prescripție, mii de români și-au făcut stocuri de medicamente. Teoriile conspirației au fost întreținute și alimentate și de medici de diverse specializări care s-au alăturat corului care contesta știința.

5. Dezinformările anti-occident

Unele din temele de dezinformare evidentă și în creștere în 2021 sunt cele legate de parteneriatele strategice cu Uniunea Europeană sau NATO. Un studiu realizat de ONG-ul Funky Citizens la finalul anului arată că au existat pe Facebookul românesc peste 100.000 de postări în care au apărut cuvintele NATO sau Uniunea Europeană. Alianța Nord-Atlantică a realizat chiar ea un top al narativelor false în care apare și care au legătură cu pandemia.

  • Exercițiile NATO împrăștie virusul SARS-CoV-2;
  • COVID-19 este o armă creată de NATO (cu derivatul preluat puternic de presa românească și de rețelele de socializare că virusul a fost dus în China de soldații americani);
  • NATO eșuează să își susțină aliații în lupta împotriva Covid-19;
  • Covid-19 va duce la ruperea NATO;
  • NATO încurajează cheltuielile pentru Apărare în deficitul celor pentru Sănătate;

Principalele mesaje arată că apartenența la NATO sau UE ne slăbesc identitatea națională și aduc cu ele o multitudine de lucruri grave care au ca scop slăbirea și destabilizarea națiunii române.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG