Linkuri accesibilitate

George Simion și Diana Șoșoacă, lideri pe Facebook în 2021. Câte like-uri ar putea deveni voturi


Interacțiunea permanentă cu urmăritorii i-au plasat pe Diana Șoșoacă și George Simion în fruntea clasamentului Facebook pe 2021. Fotografie de la votul pentru guvernul propus de Dacian Cioloș, pe 20 octombrie 2021.

Cine câștigă Facebook, câștigă România. Așa ar putea arăta dictonul următoarei campanii electorale. Facebook este, în momentul de față, cea mai mare platformă media românească cu 11,92 de milioane de utilizatori. Lor li se mai adaugă câteva milioane cu conturi în diaspora.

Influența Facebook într-un scrutin electoral a fost deja testată. Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a ajuns în Parlament fără acces la mijloacele de promovare clasice, doar prin prezența pe Facebook, apăsarea pedalei sentimentului național în diaspora și transmiterea mesajului din ușă în ușă.

Cifrele ultimilor trei ani înregistrate pe cea mai mare rețea de socializare din România reflectă realitatea de la urne, din 2020, dar și reacția societății în ceea ce privește vaccinarea sau raportarea la pandemia de Covid.

Europa Liberă a analizat câtă atenție au primit principalii politicieni români din partea celor care folosesc rețeaua de socializare Facebook prin măsurarea tuturor interacțiunilor: like-uri, share-uri, click-uri și comentarii (pozitive și negative).

2019 vs. 2020 vs. 2021

2019 era încă un an liniștit în politica românească. Nimic nu avea să prevestească cum va arăta 2020 și că o pandemie avea să schimbe atât societatea cât și modul în care ea este reflectată de cea mai mare rețea de socializare din România.

În 2019, liderii pe Facebook au fost liberalii Rareș Bogdan, cu 9,13 milioane de interacțiuni, PNL, cu 8,08 milioane și Klaus Iohannis cu 2,41. Rareș Bogdan a fost extrem de prolific în 2019, cu un număr impresionant de postări zilnice: o medie de 21,2 postări.

Următoarele trei poziții ale clasamentului erau ocupate de Dacian Cioloș, USR PLUS și Dan Barna. George Simion era pe poziția a opta, la egalitate cu PSD în privința numărului total de interacțiuni: 1,32 milioane.

În 2019, primele poziții în clasamentul interacțiunii pe Facebook au fost ocupate de PNL și USR PLUS și liderii acestora.
În 2019, primele poziții în clasamentul interacțiunii pe Facebook au fost ocupate de PNL și USR PLUS și liderii acestora.

Top 3 se schimbă esențial în 2020, an electoral, plin an pandemic. George Simion trece direct pe poziția 1 cu 14,98 milioane de interacțiuni, fără o creștere semnificativă și a numărului de postări.

Pe următoarele două poziții, în plin an electoral, erau PNL cu 10,85 milioane postări și Gabriela Firea cu 5,67 milioane. Rareș Bogdan cade pe locul 4, odată cu numărul de postări zilnice, iar PSD urcă și el pe 5. Următoarele două poziții sunt ocupate de Victor Ponta și Klaus Iohannis.

Datele analitice arată că, în 2020, an electoral, topul este dominat de politicieni de la toate partidele. Printre ei, Gabriela Firea și Victor Ponta care au pierdut alegerile, dar și George Simion, urcat direct pe prima poziție, liderul partidului-surpriză la alegerile generale.
Datele analitice arată că, în 2020, an electoral, topul este dominat de politicieni de la toate partidele. Printre ei, Gabriela Firea și Victor Ponta care au pierdut alegerile, dar și George Simion, urcat direct pe prima poziție, liderul partidului-surpriză la alegerile generale.

Clasamentul se schimbă total în 2021. Cu un număr mai mic de postări zilnice, George Simion adună 21,2 milioane de reacții, cu 50% mai mult decât în anul precedent.

În top 5 intră două pagini noi administrate de senatoarea aleasă pe listele AUR, Diana Șoșoacă, europarlamentarul Cristian Terheș și Gabriela Firea. PNL cade pe poziția 6, iar Klaus Iohannis pe 8 după PSD și USR-PLUS.

Clasamentul lui 2021 este dominat de politicieni cu discurs antisistem. Numărul interacțiunilor crește exponențial. Unele dintre paginile de succes ale politicenilor sunt nou-create.
Clasamentul lui 2021 este dominat de politicieni cu discurs antisistem. Numărul interacțiunilor crește exponențial. Unele dintre paginile de succes ale politicenilor sunt nou-create.

Valul IV - cel mai prolific moment din 2021 pentru creșterea vizibilității

Influența pandemiei în datele de Facebook se vede cel mai bine în cifrele din valul patru. Atât George Simion, cât și Cristian Terheș sau Diana Șoșoacă au înregistrat cele mai multe interacțiuni din 2021 începând din august 2021 până acum.

Interacțiunea utilizatorilor platformei Facebook cu pagina lui George Simion a scăzut o dată cu scăderea numărului de îmbolnăviri cu Covid.
Interacțiunea utilizatorilor platformei Facebook cu pagina lui George Simion a scăzut o dată cu scăderea numărului de îmbolnăviri cu Covid.

Politolog - AUR a învățat din campaniile altor partide

Politologul Andrei Țăranu pune succesul lui George Simion și al Dianei Șoșoacă pe seama modelelor deja consacrate, cele ale USR, ale președintelui Iohannis sau ale societății civile.

„Și-au construit o campanie electorală și o osatură în mare măsură pe internet, pe rețelele de socializare. Aceste rețele de socializare le folosesc în special pentru electoratul din diaspora, acolo e greu de ajuns door-to-door, de ajuns cu fluturași, mesh-uri și afișe, așa că au acționat la nivelul acesta de socializare.”

Formula folosită de cei doi implică o relație specială cu electoratul care le-a adus întărirea poziției de lideri. „Domnul Simion, și doamna Șoșoacă sunt într-un fel de relație intimă cu electoratul lor, în condițiile în care pătrund în casele tuturor, lasă pe ceilalți să pătrundă în intimitatea lor, în biroul de avocatură, a casei, generând un fel de solidaritate anarho-naționalisto-creștină ceea ce generează un fel de complicitate a tuturor cu toți și, de aici, succesul foarte mare”, adaugă Andrei Țăranu.

Politologul crede că este greu de spus în acest moment câte dintre reacțiile de pe rețelele de socializare se transformă în voturi. Totul depinde cât va mai dura spaima de vaccin. La fenomen contribuie și nivelul scăzut de comunicare a autorităților.

„Cei de la AUR nu cred că or să crească foarte mult, ei au rămas în același bazin - au 15%, poate pot să crească la 17%. Nu cred să crească mai mult de atât, după cum ați văzut, creșterile și scăderile sunt legate de creșterile și scăderile valurilor de contaminare.”

Sociolog - o interacțiune nu e prin definiție pozitivă

„În 2019 vedem atenția deosebită de care se bucură în mediul online PNL și USR, inclusiv candidații lor la prezidențiale. PSD și Simion nu sunt în prim-plan. În 2020 Simion muncește foarte mult, ca și Firea. De observat că totuși AUR nu trece la parlamentare de 550.000 de voturi, iar Firea pierde alegerile pentru Primăria Capitalei. Cu alte cuvinte, cota interacțiunilor ... ostile a fost semnificativă la Firea, iar la Simion vorbim de un grup fidel dar nu imens. Un om care produce 75 de interacțiuni într-un an are, totuși, un singur vot”, spune sociologul Barbu Mateescu despre cum trebuie interpretate datele.

În 2021, promotorii mesajelor anti-vaccin intră în prim-plan. Pe de o parte devin stâlpi pentru cei ostili în privința vaccinului, pe de altă parte atrag și atenția celorlalți.

Nici creșterea numărului de interacțiuni pe rețelele de socializare din ultimele luni, odată cu izbucnirea valului patru, nu înseamnă neapărat și atragerea de noi adepți.

„E posibil ca ponderea celor care să-și fi schimbat părerea din pro-vaccin în anti-vaccin să fie supraestimată. În alte cuvinte, dacă erai deja predispus la începutul anului să privești cu antipatie ideea vaccinării, vei căuta surse de informare care să-ți confirme atitudinea. Concret, în februarie, 55% din românii aflați în țară spuneau că intenționează să se vaccineze cândva anul acesta, iar până acum s-au vaccinat cu măcar o doză 7,9 milioane din aproximativ 15,5 milioane adulți aflați în țară, adică 51%. Hardcore anti-vaccin erau 39% în februarie, însă doar 25% în octombrie. Și atunci cum de vedem situația din tabele?”

Barbu Mateescu crede că în contextul actual internațional, mediatic și economic, pentru oamenii anti-vaccin identitatea lor anti-vaccin este extrem de relevantă. Ei ajung astfel să producă interacțiuni numeroase pe Facebook pe acest subiect. „Nu există semnificativ de mulți oameni pro-vaccin pentru care acest lucru să fie vital: în timp ce anti-vacciniștii scriu, comentează și dau share despre asta din Simion, Șoșoacă, cei pro-vaccin interacționează despre temele uzuale de interes pentru ei”.

Ceea ce reflectă rețelele de socializare nu este neapărat și majoritatea de la un eventual scrutin.

„Mare atenție la supracapacitatea de comunicare a nișelor. Producătorii emisiunilor TV știu că, dacă lași liniile telefonice deschise pentru telespectatori, o să sune oamenii cu vederi radicale pro- sau contra-, de obicei mobilizați psihologic întocmai pentru că în jurul lor ei văd că nimeni nu e de acord”.

Într-un context similar, în SUA, în 1968, Nixon a câștigat în mod copleșitor prezidențialele vorbind despre „majoritatea tăcută", care dezaproba minoritatea (foarte vizibilă) anti-război, hippie și de stânga.

„Cine se uită la clasamentul pe 2021 ar căpăta impresia că România e o țară cu rată infinitezimală de vaccinare, ceea ce nu e cazul”, completează Barbu Mateescu.

Ce spune primarul din Bolintin Vale despre conflictele din localitate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:20 0:00
XS
SM
MD
LG