Media de cel puțin 10.000 de postări pe zi a transformat grupurile în adevărate incubatoare pentru afirmațiile fără temei făcute de către susținătorii președintelui Donald Trump, în timp ce aceștia luau cu asalt Capitoliul.
Multe postări descriau alegerea lui Biden ca rezultat al unei presupuse fraude pe scară largă, care ar fi necesitat acțiuni ieșite din comun - inclusiv utilizarea forței - pentru a preveni căderea națiunii în mâinile unor trădători.
„SE PARE CĂ RĂZBOIUL CIVIL DEVINE INEVITABIL!!!” suna un mesaj postat cu o lună înainte de atacul de la Capitoliu.
„NU PUTEM PERMITE TRIUMFUL UNOR ALEGERI FRAUDULOASE! NU VOM MAI RĂMÂNE ÎN TĂCERE TREBUIE SĂ NE RĂSCULĂM ȘI SĂ CEREM STATELOR SĂ NU CERTIFICE ALEGERI FRAUDULUASE!”, a fost un alt exemplu.
Directorii Facebook au minimizat rolul platformei în atacul din 6 ianuarie 2021 și au sfidat solicitările, inclusiv pe cele venite din partea propriului consiliu de supraveghere, care cereau o investigație internă extinsă.
De asemenea, compania nu a predat încă toate informațiile solicitate de comisia Congresului care investighează atacul din 6 ianuarie.
Însă ancheta ProPublica -Washington Post, care a analizat milioane de postări de pe Facebook făcute între ziua alegerilor și atacul de la Capitoliu și s-a bazat atât pe documente interne ale companiei cât și pe interviuri cu foști angajați, oferă cea mai clară dovadă de până acum că Facebook a jucat un rol critic în răspândirea informațiilor false care au dus la violența din 6 ianuarie.
Eforturile Facebook de a controla acest tip de conținut, reiese din investigația jurnalistică, au fost ineficiente și au început prea târziu pentru a înăbuși valul de dezinformare din grupurile platformei.
Unele postări îndemnau în mod explicit la o confruntare violentă cu oficialii guvernamentali, temă care prefigura violențele de la Capitoliu, pe fondul cărora au decedat cinci persoane.
Facebook neagă acuzațiile
Drew Pusateri, un purtător de cuvânt al Meta, compania-mamă nou redenumită a Facebook, a declarat că platforma nu este responsabilă pentru violențele din 6 ianuarie. El a dat vina în schimb pe Donald Trump și pe alte persoane ale căror dezinformări au încurajat atacul asupra Capitoliului.
„Ideea că atacul din 6 ianuarie s-ar fi produs din cauza Facebook este absurdă”, a spus Pusateri într-un comunicat.
„Fostul președinte al Statelor Unite a spus că alegerile au fost fraudate, inclusiv într-un discurs din 6 ianuarie ținut în apropierea clădirii Capitoliului. Responsabilitatea pentru violențele care au avut loc în acea zi, le revine celor care au atacat Capitoliul și celor care i-au încurajat.”
Facebook și-a promovat puternic grupurile de când CEO-ul companiei, Mark Zuckerberg, le-a făcut o prioritate strategică în 2017. Dar cele axate pe politica SUA au devenit atât de toxice, spun foștii angajați Facebook, încât compania a înființat o echipă de lucru cu scopul de a supraveghea aceste grupuri înainte de scrutinul din 2020.
Această echipă a eliminat de pe platformă sute de grupuri cu conținut violent în lunile dinainte de 3 noiembrie 2020, potrivit anchetei ProPublica-Post.
Cu toate acestea, la scurt timp după scrutin, Facebook a dizolvat echipa de lucru și a anulat restul măsurilor de prevenire a dezinformării.
Rezultatele acestei decizii s-au văzut înainte sau în timpul asaltului asupra Capitoliului. În timpul celor nouă săptămâni tensionate dintre alegeri și 6 ianuarie, grupurile au fost inundate cu postări care atacau legitimitatea victoriei lui Joe Biden.
„Facebook nu a dat atenția cuvenită problemei în perioada dintre ziua alegerilor și 6 ianuarie”, a spus un fost angajat al echipei Integrity, din cadrul Facebook. La fel ca și alți angajați, acesta a vorbit sub condiția anonimatului pentru a putea dezvălui chestiuni interne sensibile.
„A existat foarte mult conținut care în mod obișnuit nu ar fi apărut pe platformă deoarece încălca condițiile de utilizare și totuși, de data aceea, a fost lăsat să apară.”
Grupurile de pe Facebook: un dezastru
Ancheta dezvăluie, de asemenea, și o problemă cu modul în care Facebook își controlează grupurile. Foștii angajați spun că grupurile sunt esențiale pentru capacitatea companiei de a menține baza de utilizatori americani cât mai implicată și de a-și crește veniturile, care au ajuns la aproape 86 de miliarde de dolari în 2020.
Dar ei afirmă că pe măsură ce grupurile au devenit tot mai importante pentru profit, eforturile companiei în vederea aplicării termenilor de utilizare au fost slabe, inconsecvente și s-au bazat în mare măsură pe munca unor administratori de grup, neplătiți, care au fost nevoiți să verifice ei fiecare postare și să le elimine pe cele care încălcau politica companiei.
Multe dintre aceste grupuri au sute de mii sau chiar milioane de membri, crescând astfel în mod semnificativ provocările legate de supravegherea conținutului.
Cu administratorii de grup înșiși cufundați în teorii ale conspirației despre alegeri sau, de exemplu, despre siguranța vaccinurilor împotriva coronavirusului, supravegherea exactă are loc rar, spun foștii angajați.
„Grupurile sunt un dezastru”, a declarat Frances Haugen, un fost membru al echipei Facebook de integritate civică, care a depus mărturie împotriva companiei în fața Congresului SUA, avertizând despre efectele dăunătoare ale platformei asupra democrației din întreaga lume.
Inclusiv Donald Trump a folosit Facebook ca platformă cheie pentru diseminarea minciunilor sale despre alegerile din 2020, până în momentul în care a fost suspendat de pe platformă pe 6 ianuarie.
Iar dependența de grupuri pentru profit a Facebook a dat acelor minciuni o acoperire inegalabilă. Acest lucru, combinat cu declinul în supravegherea post-electorală, a făcut din platformă un vector cheie pentru promovarea ideilor care au alimentat violența de pe 6 ianuarie.
Problema recurentă a platformei
Atât criticii cât și foștii angajați spun că acest lucru semnalează, de asemenea, o problemă recurentă a platformei prezentă încă de la înființarea acesteia: compania recunoaște necesitatea aplicării legii abia după ce o problemă a cauzat deja daune grave în lume, adesea sub formă de haos și violență.
De exemplu, Facebook a descoperit o campanie condusă de o agenție cu sediul în Rusia, care răspândea dezinformări în legătură cu alegerile prezidențiale din SUA în 2016, abia la câteva luni după ce americanii votaseră deja.
Acțiunile companiei au fost târzii și când liderii militari din Myanmar au folosit Facebook pentru a provoca violențe, inclusiv violuri, crime și migrații forțate, asupra minorității rohingya. În ambele cazuri, Facebook și-a cerut scuze pentru eșecuri.
Ancheta ProPublica-Washington Post „este o ilustrare nouă și foarte importantă a tendinței nefericite a companiei de a face față problemelor de pe platforma sa într-un mod reacționar”, a declarat Paul Barrett, director adjunct al Centrului pentru Afaceri și Drepturile Omului de la Universitatea din New York.
„Și asta înseamnă că compania nu va fi destul de eficientă, deoarece nu se va pregăti să prevină problemele înainte ca acestea să apară.”
Problema dezinformărilor de pe Facebook este una extinsă și în România, fapt evidențiat atât de rata scăzută a vaccinării din țară cât și de rolul semnificativ al platformei în succesul politic al AUR, susținătorii căruia au reușit să ocupe Curtea Parlamentului în timpul unui protest din decembrie, anul trecut.
