Linkuri accesibilitate

Analiză | Cauza protestelor din Kazahstan


Forțele de ordine din Kazahstan au apelat inclusiv la tancuri pentru a îi opri pe protestatari. Situația din țara ex-sovietică devine mai tensionată de la zi la zi.
Forțele de ordine din Kazahstan au apelat inclusiv la tancuri pentru a îi opri pe protestatari. Situația din țara ex-sovietică devine mai tensionată de la zi la zi.

Tensiunile s-au acumulat de mulți ani în Kazahstan, dar nimeni nu s-a gândit că protestul din 2 ianuarie din Zhanaozen, la care au participat zeci de oameni, ar putea duce la demonstrații masive la nivel național.

Demonstrațiile masive au dus la destituirea prim-ministru și au determinat protestatarii să intre în clădirile guvernului și să dezarmeze polițiștii și soldații.

Dublarea prețurilor la carburanți în Zhanaozen a fost doar scânteia pentru declanșarea disperării acumulate de kazahii care simt acest lucru după ani de corupție guvernamentală, condiții economice proaste într-o țară bogată în resurse naturale și absența unor alegeri libere și corecte.

Oamenii din Kazahstan s-au săturat de promisiunile neîndeplinite ale guvernului autoritar și de lipsa unei reforme reale.

În primăvara anului 2016, mai multe mii de persoane au manifestat în Kazahstan împotriva reformelor guvernamentale de privatizare a terenurilor, proteste stârnite de zvonurile că terenurile vor fi cumpărate de străini, în special chinezi.

Dar altele au fost problemele. Una dintre cele mai stringente cereri ale protestatarilor a fost reducerea datoriilor pentru cei care au luat împrumuturi în valută chiar înainte ca guvernul să permită monedei naționale - tenge - să se deprecieze și să piardă jumătate din valoare.

La acestea s-a adăugat inflația foarte mare care a avut loc atunci când, la finalului lui 2015, tenge-ul a scăzut de la 182 pentru un dolar la 340 tenge pentru un dolar, afectând aproape fiecare kazah și mărind astfel numărul de persoane care au ieșit la proteste în primăvara lui 2016.

Atunci, guvernul a retras propunerea de reformă funciară și a colaborat cu băncile pentru a reduce povara deținătorilor de datorii și a crescut salariile și beneficiile sociale. Dar acele schimbări au rezolvat doar parțial problemele oamenilor.

În martie 2019, primul și până atunci singurul președinte al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, a demisionat și a predat conducerea țării prietenului și susținătorul de multă vreme Kasâm Jomart Tokaev.

Una dintre primele mișcări ale lui Toqaev a fost să redenumească capitala, Astana, în Nur-Sultan, în onoarea lui Nazarbaev. El a numit-o, de asemenea, pe fiica lui Nazarbaev, Darigha, ca președinte al Senatului, al doilea doilea om în stat.

Acele mișcări i-au înfuriat pe mulți kazahi care credeau că îndelungata domnie a familiei Nazarbaev se încheiase cu adevărat, determinând oamenii să protesteze împotriva noului nume al capitalei și a numirii într-un post cheie a fiicei lui Nazarbaev.

Au existat din nou proteste înainte și după alegerile prezidențiale anticipate din 9 iunie 2019, pentru că oamenii și-au exprimat din nou frustrarea față de schimbarea orchestrată de conducerea țării în care ei nu au jucat niciun rol.

Chiar dacă Toqaev a promis schimbări, Nazarbaev a rămas foarte puternic în politica kazahă prin noul său rol de secretar al Consiliului de Securitate.

Poate cel mai important lucru a fost că orice încercare de reformă a lui Toqaev a rămas în mod continuu sub ceea ce sperau oamenii.

Izbucnirea pandemiei de coronavirus a oferit autorităților un motiv pentru a împiedica oamenii să se adune pentru demonstrații. Dar proteste au avut loc încă dinainte și după alegerile din 10 ianuarie 2021 pentru Mazhilis - camera inferioară a parlamentului Kazahstanului - iar rezultatele acestor alegeri nedemocratice au arătat că aceleași partide pro-guvernamentale câștigau locuri în niște alegeri la care partidele de opoziție au fost în mare măsură împiedicate să participe.

La frustrarea populației față de acele alegeri se adaugă și faptul că kazahii nici măcar nu pot vota pentru membrii Senatului.

Aproximativ în același timp, a intrat în vocabularul din Kazahstan termenul „kettleling”, pentru că poliția folosea din ce în ce mai mult tactica de a înconjura protestatarii și nu permitea nimănui să intre sau să iasă din zonă înconjurată – uneori pentru multe ore – într-un efort de a frustra protestatarii.

A fost adoptată o nouă lege cu privire la adunările publice care impunea aprobarea prealabilă a autorităților pentru orice fel de adunări și o astfel de aprobare nu a fost aproape niciodată acordată celor care plănuiau să manifeste împotriva politicilor guvernamentale.

În schimb, autoritățile au început să efectueze raiduri preventive asupra activiștilor și organizatorilor protestelor, luând oamenii în custodie cu multe zile înainte de demonstrațiile care au fost organizate pe rețelele sociale și reținându-i sub acuzații false până la încheierea mitingurilor.

Între timp, niciuna dintre problemele socio-economice de care se plângeau oamenii nu a fost pe deplin rezolvată. Deși unele beneficii sociale au fost îmbunătățite, oamenii nu au primit tot ceea ce au cerut.

În 2021, aproape toate prețurile au crescut, declanșând cel mai mare număr de proteste și greve ale lucrătorilor din Kazahstan după mai bine de 20 de ani.

Greviștilor li se făceau mici concesii la revendicările lor, dar nu erau mulțumiți și adesea au intrat din nou în grevă.

Când Nazarbaev a demisionat, mulți au sperat că țara să va schimba și Kazahstanul va intra într-o nouă eră, în care oamenii vor avea un rol mai mare în politică iar viețile se vor îmbunătăți considerabil. Aproape trei ani mai târziu, însă, nimic din toate acestea nu s-a întâmplat și rezultatul este situația actuală de proteste în masă ale unei populații frustrate.

Multor oameni le este greu să traiască într-o țară cu mari resurse energetice și, în timp ce ei lucrează din greu, au existat din ce în ce mai multe rapoarte despre bogăția incredibilă a familiei și prietenilor lui Nazarbaev și viețile luxoase pe care aceștia le duc. Iar sistemul politic continuă să excludă populația.

Mai multe grupuri de opoziție au încercat să înființeze noi partide politice, însă fără succes.

În Zhanaozen, unde au început recentele proteste, oficialii trimiși de guvern au fost disprețuiți de protestatari și, în unele cazuri, alungați de la fața locului. Acest lucru s-a întâmplat în vara lui 2021, când oficiali din două partide pro-guvernamentale s-au întâlnit cu lucrătorii petrolieri aflați în grevă.

Ei le-au spus: „Suntem deputații pe care i-ați ales”, iar greviștii au răspuns: „Ați fost numiți în posturile voastre. Poporul nu v-a ales pe voi”. Un astfel de sentiment pare să fi cuprins întreg Kazahstanul.

Cuvintele kazahe „shal ket” sau „lăsați-l pe bătrân” s-au auzit din ce în ce mai mult în ultimii ani în Kazahstan și, dacă la început s-au referit în mod special la Nazarbaev, ulterior au ajuns să se refere la sistemul rigid de guvernare creat de Nazarbaev în cei 28 de ani cât a fost la putere -un sistem care a fost menținut chiar și fără Nazarbaev președinte.

Protestele din prezent, de o amploare fără precedent pentru Kazahstan, sunt o expresie populară a neîncrederii în guvern. Și se pare că jumătățile de promisiuni și concesiile parțiale pe care oficialii le fac poporului kazah nu vor funcționa.

Bogățiile Kazahstanului

  • În materie de resurse energetice, Kazahstanul este una dintre cele mai bogate țări din lume. În ianuarie 2018, Kazahstanul avea rezerve de țiței de 30 de miliarde de barili, fiind a doua cea mai mare rezervă din Eurasia- după Rusia - și a 12-a cea mai mare din lume, imediat după Statele Unite. De asemenea, Kazahstanul are cele mai mari rezerve dovedite de petrol din regiunea Mării Caspice, potrivit Oil & Gas Journal.
  • Țara asiatică și-a extins rapid producția la cele trei mari rafinării pe care le are, capacitatea totală de rafinare fiind de peste 16 milioane de tone. Toate rafinăriile sunt operate de JSC KazMunayGas – Procesare și Marketing, potrivit portalului Privacy Shield Framework
  • Kazahstanul are și un potențial semnificativ de gaze naturale. Rezervele sale de gaz dovedite se ridică la 3 trilioane de metri cubi, iar rezervele proiectate la 5 trilioane de metri cubi. De asemenea, țara se așteaptă la o producție semnificativă de gaz asociat petrolului, care va aduce 1.000 de metri cubi de gaz pentru fiecare tonă nouă de petrol (100 de milioane de tone de petrol vor duce la 100 de miliarde de metri cubi de gaz). Prognozele privind producția de gaze a țării - care este în mare parte gaz asociat- arată că va crește până la 29,6 miliarde de metri cubi în 2027.
  • Compania națională de petrol și gaze, KazMunaiGas (KMG), este în mare măsură responsabilă pentru coordonarea licențierilor și a licitațiilor pentru extracțiile de petrol și gaze. De asemenea, joacă un rol în aproape toate contractele cu companii străine de petrol și gaze. KMG gestionează, de asemenea, cota Kazahstanului din Caspian Pipeline Consortium. KMG deține participații în 47 de întreprinderi care desfășoară operațiuni petroliere (inclusiv TengizChevrOil, North Caspian Operating Company), transport prin conducte și maritim de hidrocarburi și apă, precum și alte servicii.
  • Kashagan este primul zăcământ de petrol și gaze offshore al Kazahstanului din Marea Caspică și este cel mai mare proiect internațional de investiții din țară. Kashagan este dezvoltat de North Caspian Operating Company (NCOC). Producția de petrol la zăcământul Kashagan a început în octombrie 2016 și a atins 340.000 bpd în martie 2019. Petrolul și gazele din zăcământul Kashagan sunt procesate la uzina Bolashak de pe uscat. Acţionarii NCOC sunt KMG Kashagan BV (16,9 %), Shell Kazakhstan Development BV (16,8 %), Total E&P Kazakhstan (16,8 %), Agip Caspian Sea BV (16,8 %), ExxonMobil Kazakhstan Inc. (16,8 %), CNPC Kazakhstan BV ( 8,3 %) și Inpex North Caspian Sea Ltd. (7,6 %).
  • Un alt proiect important este Tengizchevroil care exploatează zăcămintele de petrol și gaze din Tengiz și Korolyov, situate în regiunea Atyrau (vestul Kazahstanului). Tengizchevroil a fost format între Republica Kazahstan și Chevron Corporation în aprilie 1993. Partenerii actuali sunt: Chevron -50% ; KazMunaiGas- 20 %ă; ExxonMobil - 25 %și LukArco - 5 %.
XS
SM
MD
LG