Raportul a fost întocmit de o echipă specială de investigare, alcătuită din experți ICAO în domeniile securității aviației, operațiunii aeronavelor, navigației aeriene și dreptului aerian. Echipa a avut drept scop „identificarea posibilelor informații lipsă, care ar fi fost necesare să pună capăt investigației”.
Autoritățile din Belarus au anunțat inițial că au primit două e-mailuri separate în care se menționa existența unei bombe la bordul aeronavei. Acestea ar fi primit primul e-mail la ora locală 09.25 UTC, iar cel de-al doilea la 09.56 UTC.
Cele două e-mailuri ar fi fost redirecționate către aeroportul din Minsk, iar în intervalul de timp dintre primul e-mail și cel de-al doilea, centrul de control al traficului aerian din Minsk a luat legătura cu aeronava Ryanair.
În schimb, mai multe informații obținute din Elveția prin intermediul autorităților lituaniene relevă că angajații aeroportului din Minsk au primit doar un singur email - pe cel de-al doilea, la ora locală 09.56 UTC. Echipa de investigații nu a putut demonstra dacă primul e-mail a fost primit de către aeroport, întrucât autoritățile bieloruse nu le-au dat voie anchetatorilor să acceseze serverul de e-mail al aeroportului.
„Primirea primului e-mail este crucială pentru a explica baza comunicării amenințării cu bombă de către centrul de control al Minskului (pentru traficul aerian, n.r.) către echipajul de zbor, care a avut loc la 09.30 UTC”, se arată în raport.
„În lipsa primului e-mail, s-ar putea presupune că informațiile despre amenințarea cu bombă ar fi fost obținute prin alte mijloace, pe care echipa de investigații nu le-a putut stabili”.
Amenințarea cu bombă a fost în mod deliberat falsă, întrucât nu a fost găsită nicio dovadă cu privire la existența acesteia în timpul screening-ului înainte de decolare în Atena și după diferite percheziții ale aeronavei în Belarus și Lituania, se arată în raport.
Mai mult, anchetatorii nu au primit permisiunea de a viziona înregistrările camerelor de supraveghere, aflate în apropierea spațiului de parcare al aeronavei. Imaginile i-ar fi putut informa pe aceștia despre modul în care pasagerii au fost procesați la momentul debarcării din avion și în interiorul terminalului.
Mai mult, echipa de investigații nu l-a putut intervieva pe controlorul din Minsk care i-ar fi îndrumat pe piloții aeronavei să aterizeze pe aeroport. Autoritățile bieloruse au transmis că acesta nu s-a prezentat la serviciu după concediul de vară și nu au oferit nicio informație legată de datele sale de contact sau despre locul în care se află.
Raportul a fost transmis tuturor celor 193 de membrii ICAO, inclusiv celor 36 de state care se află la conducerea Consiliului organizației
„Reprezentanții Consiliului vor lua în considerare în mod oficial orice acțiuni ulterioare pe care ICAO le va propune ca urmare a constatărilor raportului”, a transmis organizația cu sediul în Montreal, Canada. Întâlnirea ar urma să aibă loc pe 31 ianuarie.
„În ziua respectivă, Consiliul va analiza, de asemenea, o cerere din partea Belarusului cu privire la ceea ce statul consideră a fi restricții sau sancțiuni ilegale care i-au fost impuse în urma evenimentului, de către alte state și UE”, a adăugat aceasta.
În mai 2021, un avion al companiei Ryanair care circula pe ruta Atena-Vilnius, a fost forțat să aterizeze de urgență la Minsk, după ce autoritățile au informat membrii echipajului că la bordul aeronavei s-ar fi aflat o bombă.
În urma aterizării forțate, jurnalistul bielorus, Roman Protașevici, alături de logodnica acestuia, Sofia Sapega, au fost arestați.
Protașevici este acuzat că a jucat un rol important în protestele civile de după alegerile prezidențiale din august 2020, din Belarus. Dacă va fi găsit vinovat, el riscă până la 15 ani de închisoare.
Logodnica acestuia, Sapega, este acuzată la rândul ei de distribuirea mai multor informații legate de protestele din 2020. Aceasta riscă la rândul ei până la 6 ani de închisoare.
