Linkuri accesibilitate

Operațiunea de compromitere a lui Roman Protasevici | Cui folosește și de ce?


Roman Protasevici scos de puterea din Belarus la declarații în prime time pentru deliciul autocratului de la Minsk, Alexandr Lukașenko, acuzat de opoziție și Occident că a fraudat alegerile din august pentru a se putea menține la conducerea țării unde se află neîntrerupt din 1994

Viața lui Roman Protasevici, jurnalistul belarus de 26 de ani, a fost întoarsă pe toate părțile după ce autocratul Alexandr Lukașenko, aflat la putere neîntrerupt din 1994, a dat ordin ca avionul cu care tânărul zbura la Vilnius să fie deturnat pentru a-l putea aresta.

Jurnalistul, unul dintre cei mai virulenți și incomozi opozanți ai fostului șef de colhoz Lukașenko, era însoțit de prietena sa, rusoaica Sofia Sapega, o tânără de 23 de ani, arestată și ea de autoritățile belaruse pentru acuzații care nici acum nu sunt prea clare.

Lumea întreagă, grupuri de apărare a drepturilor omului, guvernele occidentale și belarușii care protestează împotriva lui Lukașenko, pe care-l acuză că a fraudat alegerile din august trecut, urmăresc cu sufletul la gură aparițiile televizate ale lui Protasevici.

Cu urme vizibile de violență pe față și încheieturi, tânărul face „mărturisiri” halucinante despre care cu toții sunt de acord că au fost obținute prin violență și sub presiune psihică.

Să-l vezi pe Protasevici că a ajuns să-l laude pe Lukașenko și să-și exprime regretul pentru problemele pe care i le-a creat, făcând apologia unei vieți tihnite de familist, la care jinduiește plin de mustrări, ca și cum fără să fie arestat nu ar fi putut să aibă o astfel de viață, este un tip de discurs mai degrabă pe gustul Minskului.

Și pe gustul Kremlinului, deopotrivă, care-l asistă protector pe Lukașenko, și pentru care Protasevici este un prost exemplu ce nu trebuie urmat de tinerii ruși arestați pentru că protestează pașnic pentru eliberarea lui Alexei Navalnîi, ghimpele din coasta lui Putin.

În paralel, o întreagă operațiune de compromitere a lui Roman Protasevici a fost pusă la cale de întreaga presă de stat din Belarus, subordonată lui Lukașenko, în paralel cu știrile lansate în cascadă pe rețelele de socializare despre o presupusă participare a lui Protasevici în postura de combatant în războiul din estul Ucrainei, în Batalionul Azov.

Structura paramilitară este o forță naționalistă cu rădăcini neo-naziste, care a jucat un rol extrem de important în conflictul din Donbas, unde separatiștii susținuți de Kremlin au confiscat părți din teritoriul său în 2014.

În tot acest timp, tânărul forțat să facă declarațiile de adâncă apreciere la adresa lui Lukașenko, în văzul întregului mapamond, se confruntă cu acuzații pentru care riscă o condamnare de până la 15 ani de închisoare. Într-o țară în care au fost arestați peste 30.000 de protestatari pașnici, sute de persoane au fost torturate, sute de jurnaliști care și-au făcut datoria transmițând de la proteste au fost reținuți, iar cel puțin câteva zeci de persoane au fost omorâte în închisoare pentru o singură culpă: au pus la îndoială corectitudinea rezultatului alegerilor după care Lukașenko s-a reinstalat la conducerea țării.

Protasevici a fost în Donbas, dar nu ca luptător. Comandatul batalionului confirmă

Răspunsul s-ar putea să nu aibă importanță pentru Lukașenko, care are tot interesul să pună presiune pe Protasevici pentru a-l compromite, sau pentru puterea de la Kremlin, care a susținut represiunea din umbră și care are, la rându-i, toate motivele să-l discrediteze pe jurnalistul încarcerat, a cărui narațiune contravine intereselor Moscovei.

În acest moment, nu există nicio dovadă certă că tânărul de doar 26 de ani ar fi luptat în urmă cu 7 ani în estul Ucrainei, în conflictul care a ucis până acum 13.000 de oameni și care este încă în desfășurare.

Roman, pe 25 martie 2012, la Marșul Libertății
Roman, pe 25 martie 2012, la Marșul Libertății

Protasevici însuși a negat. În 2020, el a povestit că a petrecut un an în Donbas la începutul războiului și că a fost rănit acolo, dar a explicat suficient de limpede pentru toată lumea că a fost acolo ca jurnalist cameramen independent și nicidecum ca luptător în vreun batalion.

Chiar un comandat al batalionului Azov a negat că Protasevici ar fi luptat vreodată de partea lor, că ar fi fost vreodată membru al batalionului și a spus fără niciun dubiu că tânărul a fost acolo doar ca să transmită imagini ca fotoreporter-cameraman. Și părinții băiatului spun despre fiul lor că nu a fost vreun combatant, ci doar jurnalist.

Și atunci? De unde fotografiile de pe rețelele de socializare cu Protasevici în rol de combatant?

Cu toate acestea, fotografiile și filmările video care circulă pe rețelele de socializare arată pe cineva care pare să semene foarte mult cu Protasevici în haine militare și dotat cu echipamente de asalt.

Rusia a reacționat la protestele Euromaidan care l-au îndepărtat de la putere pe președintele ucrainean, prieten cu Moscova, Viktor Ianukovici, în februarie 2014, prin preluarea controlului asupra Crimeei, regiune din Ucraina, și susținerea separatismului și în alte regiuni ale țării. Așa a izbucnit războiul dintre forțele ucrainene și separatiștii din Donbas, acolo unde Protasevici avea să ajungă un an mai târziu, dar ca jurnalist.

În septembrie 2020, el i-a povestit lui Iuri Dud, popular pe You Tube, că a petrecut un an în Donbas, ca jurnalist/cameraman independent, unde a și fost rănit, de unde a vrut să transmită „evenimentele cât mai imparțial posibil”.

„Nu am luat parte la nicio luptă. Nu am aruncat cu (cocktailuri) Molotov, nici măcar cu pietre și cu nimic altceva", a povestit el.

Cazul care l-a legat pe Protasevici de Batalionul Azov se bazează în principal, dacă nu în întregime, pe fotografii sau videoclipuri ale unei persoane sau indivizi care seamănă cu Protasevici îmbrăcat în haine militare, care pozează cu arme, care stă în picioare alături de alți luptători sau tratat pentru o rană, dar îmbrăcat în haine civile, adică putea fi rănit ca jurnalist.

Una dintre primele afirmații că Protasevici ar fi luptat în Azov au venit de la Anatoli Șarîi, un blogger pro-Kremlin din Ucraina, potrivit presei din Letonia, Meduza.

În februarie 2021, autoritățile ucrainene l-au acuzat pe Sharîi de trădare și de incitare la ură, iar Serviciul de Securitate (SBU) l-a pus pe o listă de persoane urmărite internațional după ce acesta nu s-a prezentat la audieri.

SBU îl acuză pe Sharîi că a ajutat la organizarea de campanii media pro-Kremlin.

Așadar, el este cel care a făcut publică o copertă a unei publicații online din 2015, Soarele Negru, care înfățișează un tânăr în costum militar care aduce cu Protasevici.

Unii observatori au spus că fotografia de copertă este prea pixelată ca să se poată stabili cu certitudine dacă este sau nu Protasevici. Dar Alexei Kuzmenko, jurnalist de investigație și colaborator la organizația cibernetică Bellingcat, a scris pe Twitter că o scanare de recunoaștere facială a determinat o „mare probabilitate” ca persoana de pe copertă să fie Protasevici.

Alții spun, dimpotrivă, că în imagine este Andrei Snițko, unul din luptătorii batalionului Azov, care a și murit în luptă.

Au mai fost puse în circulație și alte fotografii, una cu o persoană despre care, la fel, s-a spus că ar fi Protasevici, îmbrăcat în haine militare și care stă alături de alți camarazi sub steagul Azov, la o adunare din Mariupol, un oraș-port strategic important pe Marea Azov, în iunie 2015.

Altă imagine arată pe cineva, despre care la fel s-a spus că ar fi Protasevici, stând pe un petec de pământ în ținută de luptă și cu o armă automată aruncată peste umăr, deși nu este clar când și unde a fost făcută această fotografie.

Numai că imaginea este identică cu una care ilustrează un interviu dat de un bărbat care se prezenta ca luptător belarus în estul Ucrainei, publicat de serviciul Belarus al RFE / RL pe 18 septembrie 2015, cu diferența că fața sa este protejată.

Subiectul interviului, identificat ca „Kim”, vorbește despre faptul că a fost rănit în luptele din 22 martie 2015, lângă satul Șirokin, aflat la 10 kilometri est de Mariupol. Bărbatul a spus că este unul dintre mulții luptători belaruși din așa-numitul detașament Pagonya. El a spus că Pagonya, al cărui nume înseamnă în belarusă „urmărire”, nu era o unitate separatistă, iar membrii săi au servit în diferite batalioane ucrainene.

„Kim” relata că are multe motive să lupte, inclusiv că are „sânge ucrainean”. El a spus că războiul din Donbas „nu este doar pentru Ucraina, ci și pentru Belarus”, pentru că „țara noastră ar putea fi următoarea dacă hoarda putinistă rusă nu este oprită acum”.

Confiscarea Crimeii de către Rusia și rolul acesteia în conflictul de la Donbas au sporit îngrijorarea că Moscova ar putea avea planuri asemănătoare și cu alte foste republici sovietice. În august 2015, Lukașenko și-a exprimat încrederea că Rusia nu va intra niciodată în război cu Belarus, dar a spus că, dacă cineva va invada țara „vom lupta pentru fiecare bucată de pământ”.

Televiziunea ucraineană a postat pe 23 martie 2015 un videoclip despre luptele din Șirokin și din împrejurimi. Raportul vorbește despre „azoviți” în luptă „împotriva inamicului” și că lupta s-a încheiat „cu un voluntar rănit” și arată o persoană ale cărei răni sunt tratate.

La fel ca în cazul fotografiei de copertă al Black Sun, Kuzmenko a spus că, potrivit software-ului de recunoaștere facială, există o probabilitate „mare” ca individul din videoclip să fie Protasevici.

Alții menționează că, dacă persoana din videoclip este de fapt Protasevici el pare mai degrabă să poarte haine civile, or asta arată clar că nu era luptător, ci fotoreporter.

Luptătorii Azov: Protasevici nu a fost membru al batalionului, ci jurnalist

Printre cei care spun cu fermitate că Protasecivi nu a luptat în estul Ucrainei sunt părinții săi, dar și membrii din conducerea batalionului Azov.

Fostul comandant al Azovului Andrei Bilețki, acum lider al partidului politic de extremă dreaptă Corpul Național, a declarat pe canalul său Telegram că Protasevici era la Șirokin ca reporter.

„Roman a fost într-adevăr cu batalionul Azov, așa cum a fost și cu alte unități militare care au luptat împotriva ocupației din Ucraina. El a fost alături de noi când am fost răniți. Dar arma sa de jurnalist nu a fost o pușcă automata, ci cuvântul scris”, a scris Bilețki într-o postare făcută la sfârșitul lunii mai.

Într-un articol din 27 mai, publicația Nasha Niva din Belarus, a citat un luptător neidentificat descris ca membru Azov spunând că Protasevici a făcut o pregătire de bază cu batalionul, dar că nu a luptat efectiv.

„Îmi amintesc de el în Urzuf”, a spus luptătorul, referindu-se la un oraș de lângă Mariupol în care Azov avea o bază de antrenament. „Era un tânăr. Bilețki nu avea încredere în el, pentru că a apărut și a început cu „unde sunt ceilalți belaruși? Oamenii au crezut că strânge informații, așa că nu au avut niciodată prea multă încredere și nu l-au implicat în nicio operație. A făcut un pic de antrenament de bază, a făcut niște selfie-uri cu o armă la poligon și probabil și-a dat seama că nu va face asta. Nu mă alătur echipei, așa că a plecat. A luptat? Dacă da, nu cred că a fost cu Azov."

Într-un interviu dat pentru Meduza, mama lui Protasevici a mai spus că fiul ei nu a luptat în estul Ucrainei. „A fost acolo ca jurnalist”, a spus Natalia Protasevici. „Toate acestea (afirmații despre el luptând) sunt o grămadă de prostii .... A mers acolo ca fotograf și jurnalist independent.”

În interviul dat pe 25 mai pentru Current Time, rețeaua de limbă rusă a RFE / RL în cooperare cu VOA, tatăl lui Protasevici, Dmitri, a spus că „personal (nu) știe despre el să fi luptat în Donbas”.

El a mai spus că dorește să clarifice comentariile făcute într-un interviu anterior dat pentru Current Time, în care a spus că fiul său „a luptat de partea Ucrainei”.

„Când se întâmplă o bătălie și se desfășoară un război și trag toți în jurul tău, oamenii stau în jur? Participă la război, nu? El era acolo ca jurnalist, ca parte a unei echipe de filmare”, a spus Dmitri Protasevici.

Identitatea lui „Kim” rămâne neclară

Întrebat despre interviul din 2015, directorul de servicii din Belarus al RFE / RL, Alexandr Lukașuc, a spus că serviciul nu știe numele real al subiectului și a primit fotografia cu fața deja blurată. „Așa am primit acea fotografie; anonimatul din motive de securitate a fost o condiție a interviurilor pe care le-am făcut cu mai mulți cetățeni belaruși de ambele părți ale conflictului", a spus el.

Interviul acordat RFE / RL nu a fost singurul interviu dat de „Kim” presei. Într-un interviu din iunie 2015 pentru site-ul ucrainean Focus, el a spus că „sute de belarușise luptau în estul Ucrainei de ambele părți.

Cifrele oficiale nu sunt disponibile. Belsat, un post de televiziune prin satelit cu sediul în Polonia, concentrat asupra Belarusului, a transmis în 2018 că numărul de belaruși care au luptat în Donbas ar fi fi de circa o mie. Războiul continuă în ciuda încetării focului, dar luptele sunt mai puțin acerbe decât în primii ani ai conflictului.

Protasevici, care are acum 26 de ani, a participat la cursurile de jurnalism consacrate memoriei lui Vaclav Havel, din 2017-18, de la Praga.

Vaclav Havel Journalism Fellowship - o inițiativă comună a RFE / RL și a Ministerului de Externe ceh - este disponibilă pentru jurnaliștii independenți din țările Parteneriatului estic al Uniunii Europene și Rusia.

„Prima dată când am întâlnit numele său a fost în 2017, când a aplicat pentru o bursă”, a spus Lukașuc. El a spus că Protasevici „nu a fost niciodată asociat cu sau nu a lucrat pentru RFE / RL înainte sau după bursă”.

"Protasevici și cei care au scris scrisori în sprijinul nominalizării sale au remarcat activitatea sa jurnalistică în estul Ucrainei. RFE / RL nu a fost la curent cu acuzațiile referitoare la alte activități din Ucraina", a declarat Martins Zvaners, director adjunct de comunicare și afaceri publice la RFE / RL.

Batalionul Azov

Batalionul Azov a fost format în primăvara anului 2014 de conducerea unui grup de extremă dreaptă numit Patrioții Ucrainei. Însemnele grupului Azov prezintă Wolfsangel și Soarele Negru, două simboluri naziste. În primele zile ale conflictului din estul Ucrainei, Kievul era în mare parte depășit numeric, cu doar 6.000 de soldați pregătiți pentru luptă. Guvernul a adresat prea puține întrebări celor gata să ridice arma și să apere integritatea teritorială a țării, iar la începutul anului 2015, aproximativ 30 de miliții voluntare erau active în luptă în estul Ucrainei.

Pe lângă legăturile de extremă dreaptă, milițiile - împreună cu separatiștii susținuți de Moscova - au fost implicați în posibile crime de război, așa cum a raportat Amnesty International.

Dar, în ciuda controversei, pentru mulți ucraineni, grupurile paramilitare au avut un rol crucial în apărarea țării atunci când forțele sale formale erau incapabile să o apere. Batalionului Azov este creditat cu preluarea controlului asupra orașului Mariupol în iunie 2014.

Până în septembrie 2014, batalionul a fost încorporat în Garda Națională a Ucrainei, numele său a fost schimbat oficial în Regimentele Azov.

Acum este o „mișcare socială eterogenă de dreapta radicală”, potrivit lui Michael Colborne, un jurnalist care se concentrează pe extrema dreaptă și care scrie o carte despre mișcarea Azov.

„În esență, mișcarea cuprinde regimentul însuși, partidul politic al Corpului Național, organizația paramilitară Centuria (fosta Miliție Națională), precum și o serie de subgrupuri și inițiative afiliate, inclusiv un club de carte, tabere pentru tineri, o școală de conducere și un centru social (temporar închis) cu trei etaje chiar lângă Piața Independenței centrale din Kiev", a scris Colborne într-un articol publicat pe 2 iunie.

În Statele Unite, au fost făcute apeluri ca Azov să fie desemnată organizație teroristă străină (FTO), așa cum a cerut democrata Elissa Slotkin (Michigan), în aprilie, într-o scrisoare adresată secretarului de stat al SUA, Antony Blinken.

Dacă Protasevici a fost alături de Batalionul Azov, asta nu-l face un neo-nazist, susține Hanna Hrystenko, o cercetătoare de extremă dreaptă cu sediul la Kiev. „Deși este adevărat că liderii săi sunt cunoscuți pentru credințele de extremă dreaptă, iar mișcarea mai largă Azov este în legătură cu extrema dreaptă străină, nu există dovezi că fiecare persoană implicată împărtășește credințele neonaziste”, a scris ea. .

Presiune asupra lui Protasevici

Oricare ar fi faptele, Lukașenko folosește afirmațiile că Protasevici a luptat în Batalionul Azov din Donbas ca o pârghie în plus de presiune asupra sa.

La câteva zile după arestarea sa, separatiștii care dețin părți din regiunea Luhansk din Ucraina au spus că doresc ca Protasevici să fie „extrădat” pentru a fi acuzat pentru ceea ce ei susțin fără nicio probă a fi fost infracțiuni comise de acesta în legătură cu luptele din Donbas.

Lukașenko a fost cel care a spus pe 1 iunie că „anchetatorii” din Donbas sunt bineveniți la Minsk ca să-l interogheze pe Protasevici, sugerând că pedepsele acestora ar fi mult mai dure decât cele cu care se confruntă în Belarus.

În timp ce autoritățile din Belarus nu leagă arestarea sa de ceea ce ar fi făcut sau nu în estul Ucrainei, oficialii și presa controlată de regimul de la Minsk nu pierd nicio ocazie de a-l prezenta ca pe un vendicările, în ceea ce susțin susținătorii săi este un efort de a-l picta ca pe un neo-nazist periculos .

Pe 26 mai, Ivan Tertel, șeful principalei agenții de securitate din Belarus, KGB, a afirmat fără să ofere nicio dovadă, că Protasevici a „folosit în mod activ” ceea ce el a numit experiența sa de luptă din Ucraina, după ce s-a întors în Belarus.

Minciunile din discursul lui Lukașenko despre deturnarea avionului de pasageri
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:16 0:00

Acuzațiile au stârnit dezbateri furtunoase în online. Susținătorii lui Protasevici se întreabă pe bună dreptate de ce aceste așa-zise informații au apărut abia după ce a fost reținut și nu anul trecut când Lukașenko l-a pus pe lista de „teroriști” și când ar fi avut tot interesul să-și motiveze acuzația cu acuze atât de grave, descoperite brusc abia după deturnarea avionului și arestarea sa.

Președintele rus Vladimir Putin l-a susținut pe Lukașenko în ceea ce privește represiunea din Belarus dar și pentru arestarea lui Protasevici, spunându-i la întâlnirea pe care au avut-o săptămâna trecută în Rusia că criticile occidentale cu privire la devierea avionului Ryanair la Minsk pe 23 mai au fost doar o „explozie de emoții".

Oficialii ruși, mass-media de stat și alți aliați de la Kremlin au contribuit la ceea ce Anton Shekhovtsov, un politolog din Viena, care analizează acțiunile guvernelor autoritare, a susținut că a fost un efort de a justifica diversiunea avionului și de a submina sprijinul internațional pentru Pratasevich, în parte de către împingând narațiunea că este un neo-nazist.

„Deși în acest moment nu este clar dacă serviciile rusești au participat la afacerea Ryanair, este revelator faptul că agenții de la Kremlin sunt activi pentru a justifica / normaliza operațiunea", a scris Anton Șehovțov pe Facebook pe 24 mai, la o zi după ce avionul de pasageri în care se afla Protasevici a fost deturnat din ordinul Minskului pentru ca Protasevici să poată fi arestat.

Incendiu la secția ATI a Spitalului de Copii „Sfânta Maria" din Iași
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:09 0:00
XS
SM
MD
LG