Pentru România, spune analistul economic Dragoș Cabat, riscurile vizează moneda națională și o eventuală nouă majorare a prețurilor.
Pentru Uniunea Europeană, una dintre cele mai probleme este cea a prețurilor la energie. SUA spun însă că lucrează la măsuri care să sprijine țările europene dacă livrările din Rusia vor deveni o problemă.
Dragoș Cabat explică pentru Europa Liberă că eventuala impunere de sancțiuni Rusiei va afecta și țările europene. Nu doar pe Germania și Austria, puternic conectate la livrările de gaze din Rusia, ci și economiile europene în general. Sancțiunile perpetuează o stare de tensiune care afectează bursele.
„Anumite valute se prăbușesc mai mult decât altele și, din punct de vedere al României, această depreciere a monedei naționale față monede mai stabile, față de euro, de dolar, este un risc.
Cel de-al doilea risc pentru România ar fi ca, într-un context de tensiune în Europa și de creștere a prețului la energie, toate celelalte prețuri să crească în continuare, inflația să crească chiar mai mult decât acum”, spune analistul economic.
Piețele internaționale au reacționat, de altfel, la tensiunile dintre Rusia și Occident și au căzut luni, pentru a înregistra, marți, o revenire. La fel și rubla, care a căzut luni la cel mai mic nivel din ultimele 14 luni, a recuperat ușor în cursul zilei de marți. Astfel de fluctuații sunt firești, spune Dragoș Cabat, pentru că piețele reacționează la veștile rele, există o supralicitare a acestora, iar apoi se calmează, cel puțin parțial.
Dincolo de temperarea panicii, atrage însă atenția analistul, în acest caz apare și dorința de evitare a unei noi crize.
„Să nu uităm că nu am ieșit încă din pandemie, Rusia e încă afectată, toate țările europene sunt încă afectate, deci probabil că o să vedem ceva mai multă reticență. Nimeni nu-și permite ca dintr-o criză de sănătate să intre direct într-o altă criză legată de un posibil conflict și după aceea într-o criză financiară. Oricum, există o criză a deficitelor excesive în toată lumea, nu doar în Europa, Rusia sau SUA și există temeri pentru o posibilă criză a datoriilor și o criză financiară”, spune Dragoș Cabat,
Chiar dacă prudența este mai mare, creșterea economică pentru 2022 rămâne sub semnul întrebării. Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus, marți, cu 0,1%, până la 2,8%, estimarea de creștere economică a Rusiei în 2022. În paralel însă, potrivit Reuters, FMI a revizuit în creștere, cu același procent de 0,1% estimarea produsului intern brut al Rusiei pentru 2023.
Sancțiuni la adresa Rusiei ar duce la înrăutățirea perspectivelor de creștere economică atât la nivelul UE, cât și la nivel mondial, spune Dragoș Cabat.
„Deși Rusia nu este o mare putere economică, impactul unei crize în această regiune și în zona aceasta importantă la confluența dintre Europa și Asia s-ar simți puternic în toate economiile și cu atât mai mult în economiile europene.”
Un rol pentru urmările economice ale tensiunilor îl va avea și impredictibilitatea Rusiei, spune analistul economic.
„Dacă Vladimir Putin crede că acum este momentul să intre în Ucraina, e posibil să o facă bazându-se pe faptul că marile puteri, ’cu capul pe umeri’, nu vor reacționa și îl vor lăsa să facă ce dorește ca și în cazul Crimeei. Iar Ucraina nu este pregătită nici politică, nici militar, nici economic”, adaugă Dragoș Cabat.
Economia Ucrainei este deja puternic afectată, arată o analiză a Atlantic Council. Ucraina a „pierdut practic accesul la piața financiară internațională” în timp ce economia Rusiei, mai mare și cu rezerve mai importante, a suferit mai puține consecințe până în prezent, potrivit analizei.
În privința riscurilor de pe piața energiei, Casa Albă transmite că administrația Biden lucrează la scenarii de intervenție pentru a susține aprovizionarea cu energie a Europei în cazul în care o invazie rusă asupra Ucrainei ar crea penurie de gaze și va afecta economia globală.
