Occidentul a luat măsuri pentru a contracara mobilizarea a peste 100.000 de soldați ruși în apropierea graniței cu Ucraina, după ce președintele american Joe Biden s-a consultat noaptea trecută cu liderii europeni aliați și cu Pentagonul anunțând că SUA au pregătit 8.500 de soldați americani aflați în „alertă sporită”, gata să intervină pentru a consolida prezența NATO în regiune.
Oficialii americani au declarat pe 25 ianuarie că Statele Unite și Europa sunt gata să impună sancțiuni „masive" și controale sporite pentru exporturile Rusiei.
Exerciții militare la granița cu Ucraina
Armata rusă a anunțat lansarea exercițiilor militare care implică aproximativ 6.000 de soldați și cel puțin 60 de avioane de luptă în regiunile Rostov și Krasnodar, din apropierea Ucrainei și din Crimeea ocupată de Moscova.
Exercițiile militare, anunțate de agențiile de știri ruse, au început la scurt timp după ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că „Statele Unite au escaladat tensiunile" și a avertizat că Kremlinul urmărește „aceste acțiuni americane cu mare îngrijorare."
Nu a fost făcută publică nicio informație despre cât ar putea dura exercițiile militare rusești.
Videoconferință Biden-aliați
Biden a declarat, după o videoconferință de 80 de minute cu liderii europeni la sfârșitul zilei de luni, 24 ianuarie, că a existat „unanimitate totală” cu privire la modul în care trebuie tratată Rusia, la scurt timp după ce purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că deține informații potrivit cărora „este foarte clar că rușii nu au nicio intenție de de-escaladare” și a anunțat intrarea în alertă a contingentului american.
Statele Unite și NATO i-au spus lui Putin să se retragă de la granițele Ucrainei, avertizând că un atac rusesc va declanșa sancțiuni economice severe, precum și consolidarea prezenței NATO în Europa de Est.
Înalți oficiali ai administrației americane au declarat marți, pe 25 ianuarie, că Statele Unite și aliații săi discută despre interzicerea exporturilor către Rusia a anumitor tehnologii esențiale și software pentru inteligența artificială, calculul cuantic, apărarea spațiului aerian și alte sectoare cheie.
„Luăm în considerare, alături de aliați și de partenerii noștri, controlul exporturilor, care ar afecta destul de greu ambițiile strategice ale lui Putin de a-și industrializa economia”, a spus un oficial.
Un alt oficial al administrației americane a declarat că Washingtonul lucrează cu Bruxelles-ul și cu alți parteneri pentru a crea planuri de urgență în cazul în care Rusia decide să întrerupă gazul în Europa.
Rusia furnizează aproximativ 35% din necesarul de gaze naturale al Europei, deosebit de necesar în lunile de iarnă.
Prețurile gazelor naturale în Europa au atins niveluri record, pe fondul ofertei reduse. Oprirea livrării gazelor din Rusia ar avea impact dramatic asupra economiei europene.
Statele Unite vorbesc cu țări din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord pentru alimentarea cu gaze a Europei, a declarat un înalt oficial al administrației americane.
Statele Unite încearcă, de asemenea, să intensifice producția de gaz natural lichefiat în Europa, a adăugat oficialul.
În ciuda declarațiilor lui Biden, membrii Uniunii Europene au abordări total diferite față de Rusia, noul guvern al Germaniei fiind criticat în mod deosebit de Kiev pentru refuzul său de a trimite arme defensive Ucrainei.
Washingtonul încearcă să mențină unitatea transatlantică și să construiască o amenințare credibilă, cu sancțiuni menite să descurajeze Rusia - care furnizează aproximativ 40% din gazul natural al Uniunii Europene - să folosească această pârghie economică pentru a provoca dezacorduri politice între aliați.
Germania, cea mai puternică economie a UE, ezită, de asemenea, cu privire la una dintre cele mai dure sancțiuni economice aflate în discuție: eliminarea Moscovei din sistemul global de plăți SWIFT.
După discuțiile cu Biden, cancelarul Olaf Scholz a transmis și el că Rusia riscă „consecințe severe” din partea Occidentului dacă atacă Ucraina și că „revine Rusiei” rolul de a face un pas înapoi și de a întreprinde o „detensionare vizibilă”. "
„Am avut o întâlnire foarte, foarte, foarte bună - unanimitate totală cu toți liderii europeni”, a spus Biden reporterilor la scurt timp după videoconferința pe care a avut-o în noaptea de luni spre marți (ora Europei) cu liderii aliați din Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Polonia, Consiliul European, Comisia Europeană și NATO.
Guvernul francez a anunțat că oficialii ruși și ucraineni se vor întâlni cu omologii lor francezi și germani, la Paris, pe 26 ianuarie pentru a încerca să găsească o cale de ieșire din impas.
Președintele Emmanuel Macron „crede că există un spațiu pentru diplomație, o cale către detensionare”, a spus un consilier, potrivit AFP.
Peskov a declarat pe 25 ianuarie că Macron va vorbi cu Putin „până la sfârșitul acestei săptămâni”.
Răspunsul NATO
NATO nu a luat încă decizia de a activa așa-numita Forță de Răspuns, formată din aproximativ 40.000 de militari din mai multe țări membre.
Această forță a fost consolidată în 2014 cu o „forță vârf de lance” de aproximativ 20.000 de soldați, aflați în alertă maximă în cadrul Forței de Răspuns mai mari.
Dacă NATO decide să activeze Forța de Răspuns, Statele Unite vor contribui cu o serie de unități militare, a spus Kirby.
NATO a mai spus că trimite avioane și nave pentru a-și consolida flancul estic.
Danemarca, Spania, Franța și Țările de Jos plănuiesc și ele sau iau în considerare trimiterea de trupe, avioane sau nave în Europa de Est.
Tensiunile alimentează instabilitatea pe piețele globale
Principalul indice bursier al Rusiei a scăzut, iar banca centrală a suspendat achizițiile de valută străină după ce rubla a scăzut. La începutul tranzacțiilor din 25 ianuarie, yenul și dolarul american au crescut.
Fluxul de anunțuri din 24 ianuarie a venit pe fondul informațiilor de la serviciile secrete ucrainene conform cărora Rusia a plasat peste 125.000 de soldați în apropierea graniței, stârnind îngrijorări tot mai mari cu privire la o incursiune iminentă.
Statele Unite și NATO i-au cerut lui Putin să se retragă de la granițele Ucrainei, avertizând că un atac rusesc va declanșa sancțiuni economice masive și severe, precum și consolidarea prezenței NATO în Europa de Est.
Rusia, care a cucerit deja Crimeea în 2014 și-i sprijină pe separatiștii din estul Ucrainei, susține că nu intenționează să invadeze fosta republică sovietică și acuză Statele Unite și aliații săi că au alimentat tensiunile.
Kremlinul a profitat de acumularea amenințătoare de trupe pentru a emite o listă de cereri menite să redeseneze arhitectura de securitate în Europa.
După patru runde de diplomație la nivel înalt în această lună între Rusia și Occident nu s-a ajuns la niciun progres.
Moscova dorește ca NATO să respingă cererea de aderarea a Ucrainei la alianță și cere o retragere majoră a forțelor alianței din Europa de Est.
Washingtonul și aliații săi spun că cererile rusești sunt de neîndeplinit, dar și-au arătat disponibilitatea de a discuta despre controlul armelor, desfășurarea de rachete și măsurile de consolidare a încrederii
