Linkuri accesibilitate

Criza din Ucraina | De ce nu a fost invitată România la ultimele discuții cu Joe Biden


Joe Biden a organizat o întrunire online în format restrâns la care au participat mai multe țări din Europa. Imagine generică cu președintele SUA

Președintele SUA, Joe Biden, a găzduit, luni seară, un dialog între principalele forțe europene pe tema securității din Europa de Est. România nu a fost invitată.

La video-call-ul securizat organizat de Casa Albă au participat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel, precum și liderii Franței, Germaniei și Italiei.

Lista scurtă a participanților a fost completată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, de prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson dar și de președintele Poloniei, Andrzej Duda.

Joe Biden a caracterizat întâlnirea ca fiind una „foarte, foarte, foarte bună”.

„Liderii au discutat despre eforturile lor comune de a descuraja o nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei, inclusiv pregătirile pentru a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice grave pentru astfel de acțiuni, precum și pentru a consolida securitatea pe flancul estic al NATO. Ei s-au angajat să continue consultările strânse cu aliații și partenerii transatlantici, inclusiv colaborarea cu și prin intermediul UE, NATO și OSCE”, a transmis Casa Albă într-un comunicat.

Joe Biden a caracterizat discuția cu partenerii europeni ca fiind una „foarte, foarte, foarte bună”.
Joe Biden a caracterizat discuția cu partenerii europeni ca fiind una „foarte, foarte, foarte bună”.

România este un actor important în contextul crizei din Ucraina, iar lipsa ei de pe lista țărilor invitate nu a trecut neobservată și a devenit un motiv de speculație politică.

Absența României a fost pusă de unii analiști în antiteză cu faptul că Polonia – care la rându-i are graniță cu Ucraina, s-a aflat pe lista participanților.

Ce spun doi foști miniștri de externe

Motivul, însă, nu are nicio legătură cu poziția geografică, au precizat, pentru Europa Liberă, doi foști miniștri de externe ai României.

Prezența Poloniei printre țările invitate de Joe Biden este justificată de faptul că țara din centrul Europei deține, de la 1 ianuarie, președinția Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

„În mod evident, spațiul de referință al OSCE este același cu cel care este acum în dispută pe diverse paliere, politice, diplomatice sau militare. Practic, cei care au participat la această întâlnire cu președintele Biden sunt reprezentanții unor organizații. Sigur, au fost (invitate) și alte state cu relevanță. Mandatul celor care au discutat aseară (n.r. luni) în problema crizei de la frontiera alianței nord-atlantice, și a Ucrainei în mod special, au semnalat că rămân deja în mandatul deja agreat”, a spus pentru Europa Liberă Cristian Diaconescu.

Un alt fost ministru de externe al României, reprezentant PSD, ne-a transmis un mesaj similar.

Titus Corlățean vorbește de o argumentație „de factură obiectivă” a prezenței Poloniei în grupul foarte restrâns de pe lista președintelui Joe Biden.

„Suntem într-un moment în care se caută soluții pentru a continua dialogul politico-diplomatic în formate adecvate. Atunci când SUA și europenii caută aceste formule este bine de știut că formatul consacrat la nivel european pe arhitectura de securitate este OSCE-ul”, spune Corlățean.

„Președinția actuală este deținută de Polonia, deci în mod obiectiv Polonia și-a găsit locul în acest format. Este bine de știut că OSCE-ul este acea platformă de securitate la nivel european la care stau la aceeași masă, pe picior de egalitate, și SUA, și europenii și Federația Rusă și,bineînțeles, și Ucraina”, a mai arătat Titus Corlățean, care este președintele Comisiei de politică externă a Senatului României.

Europa Liberă a solicitat puncte de vedere despre întâlnirea de luni de la Washington și de la Administrația Prezidențială și Ministerul de Externe. Până la ora redactării acestui material nu am primit un răspuns.

USR cere președintelui să vină în Parlament

Reprezentanții Opoziției, însă, văd absența României de pe lista scurtă a țărilor invitate de președintele SUA ca o dovadă a lipsei de relevanță pe plan internațional a țării.

Dan Barna este membru din partea USR a Comisiei de politică externă din Camera Deputaților. „Oricum am lua-o faptul că nu am fost invitați la acest dialog este un mesaj prost pentru noi”, spune acesta.

Fostul vicepremier al României consideră că „este firesc și corect” ca România să aibă un mesaj de aliniere la deciziile NATO, însă că reprezentanții țării ar trebui să aibă, totuși, poziții „mai ferme, explicite” împotriva agresiunii Rusiei.

„Această lipsă de relevanță este efectul ultimilor ani de politică externă a României, în care prezența noastră a fost foarte palidă. România nu este o voce consistentă sau puternică în momentul de față în politica regională, oricât ne dorim lucrul acesta. În realitate suntem o țară de pluton în politica externă”, a spus Dan Barna, vicepreședinte USR, pentru Europa Liberă.

Acesta a susținut că USR i-a cerut președintelui României, Klaus Iohannis, „să vină în fața Parlamentului pentru a preciza cetățenilor care este poziția României în acest context delicat”.

Dan Barna consideră că situația geopolitică actuală poate fi comparată cu criza rachetelor din Cuba, din 1962, când SUA și URSS au fost aproape de război.

Despre o mai bună prezență mai activă la nivel extern, în special în relația cu Washingtonul, vorbește și Titus Corlățean.

„În general lucrurile sunt bine gestionate”, spune acesta, care punctează însă că ar fi necesară „o mișcare mai activă la nivel politic mai înalt”.

Corlățean detaliază: „Percepția unui dialog serios a Washingtonului cu aliații europeni care include Polonia și nu a inclus și România, nu ne fac deloc fericiți. Din acest motiv, din punct de vedere politic, aș vedea necesitatea unei implicări mai susținute, mai active din partea statului român în discuția cu Washingtonul și cu partenerii europeni.”

SUA pune soldați în stare de alertă

SUA au precizat încă de săptămâna trecută că iau în calcul să trimite forțe în țările aliate NATO din Estul Europei.

Luni, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a spus că 8.500 de soldați americani au fost puși în stare de alertă pentru a fi trimiși, la nevoie, în Estul Europei, fără a menționa explicit că aceștia ar putea ajunge și în România.

Despre o întărire a forțelor NATO din România a vorbit săptămâna trecută și președintele Franței, Emmanuel Macron.

La scurt timp după anunțul său și cel al SUA, Rusia a reacționat și a cerut NATO să își retragă trupele de pe teritoriul României și Bulgariei. Solicitarea a fost respinsă de Alianța nord-atlantică.

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent. S-a alăturat Europei Libere din 2021, mai întâi ca senior editor, după care, din iulie 2021, ca redactor-șef.

XS
SM
MD
LG