În paralel cu desfășurarea ședinței, agențiile ruse de știri au anunțat intenția comuniștilor din Duma de Stat de a declara independența „republicilor populare” Luhansk (RPL) și Donețk (RPD), din regiunea Donbas din Ucraina, aflată sub controlul separatiștilor ruși.
Mișcarea se dovedește a fi un substitut, cu inspirație de la Kremlin, pentru invadarea Ucrainei fără ca Moscovei să-i poată fi imputată vreo agresiune armată.
În același timp, Londra a anunțat pentru prima oară că va impune sancțiuni severe companiilor și oligarhilor ruși care au legături strânse cu Vladimir Putin, stârnind reacția amenințătoare a Kremlinului.
Se știe că Londra concentrează la ora actuală cele mai multe afaceri și averi ale oligarhilor ruși.
Ambasadorul SUA la ONU: Acțiunile Rusiei nu amenință doar Ucraina, ci întreaga ordine mondială
În timpul ședinței de luni a Consiliului de Securitate, ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a acuzat Rusia că intenționează să suplimenteze cu 30.000 numărul soldaților de la granița Ucrainei cu Belarus.
„Avem dovezi că Rusia intenționează să-și mărească prezența militară la peste 30.000” în Belarus, lângă granița cu Ucraina „până la începutul lunii februarie (...) la mai puțin de două ore la nord de Kiev”, a spus ea, citată de The Guardian.
Rusia are deja 5.000 de soldați în Belarus, inclusiv forțe speciale, rachete și baterii antiaeriene.
Reprezentanta SUA în Consiliul de Securitate, Linda Thomas-Greenfield, a atras atenția că acțiunile Rusiei amenință nu numai Ucraina și Europa, ci pot avea impact global.
Ea a spus că, din acest motiv, „este crucial” ca organismul ONU să „abordeze riscurile pe care le prezintă comportamentul agresiv și destabilizator pe tot globul” al Rusiei.
Oficialul american a făcut referire la cele peste 13.200 de victime pe care conflictul din estul Ucrainei le-a făcut de la anexarea Peninsulei Crimeea, în martie 2014 până astăzi.
Rusia a încercat să forțeze o discuție cu ușile închise
Rusia nu a reușit să țină cu ușile închise sesiunea de luni a Consiliului de Securitate al ONU privind criza din Ucraina, ceea ce le-a oferit Statelor Unite și altor membri un forum public în care au criticat Moscova pentru tensiunile pe care le-a creat la granița cu Ucraina.
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a spus în fața Consiliului ONU că nu este nevoie de „isterie” și că „desfășurarea de trupe pe propriul nostru teritoriu nu înseamnă că va exista un act de agresiune” împotriva Ucrainei.
De asemenea, el a negat că la Rusia ar fi masat la granița cu Ucraina peste 100.000 de soldați.
China s-a alăturat Rusiei, votând împotriva unei sesiuni publice, în timp ce India, Gabon și Kenya s-au abținut, iar restul de 10 membri au susținut menținerea reuniunii deschise.
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a cerut organismului format din 15 membri să se opună deschiderii sesiunii, denunțând ceea ce el a numit „diplomația megafonului”.
El a criticat „ingerința în afacerile interne ale Rusiei”.
Ambasadorul Chinei la ONU: NATO, produs al Războiului Rece
Înainte de întâlnire, ambasadorul chinez Zhang Jun a spus că guvernul său se va opune unei întâlniri publice motivând că „acesta este într-adevăr momentul potrivit pentru a cere diplomație liniștită”.
În timpul reuniunii, el a condamnat organizarea ședinței cu ușile dechise și a făcut referire la „preocupările legitime de securitate” ale Rusiei privind extinderea NATO lângă granițele sale, numind alianța „produs al Războiului Rece”.
„Astăzi, în secolul 21, toate părțile ar trebui să abandoneze complet mentalitatea Războiului Rece și să vină cu un mecanism de securitate european echilibrat, eficient și durabil prin negocieri (...). Credem că securitatea unei țări nu poate fi realizată în detrimentul securității altor țări. Cu atât mai puțin, nu poate fi garantată securitatea regională prin intensificarea sau chiar extinderea grupurilor militare", a spus Zhang.
SUA și Marea Britanie amenință Rusia cu sancțiuni împotriva oligarhilor
Pe de altă parte, Marea Britanie i-a cerut luni președintelui rus Vladimir Putin să se retragă de la granița cu Ucraina, avertizând că orice incursiune în Ucraina ar declanșa sancțiuni împotriva companiilor și persoanelor care au legături strânse cu Kremlinul, transmite Reuters.
O amenințare similară a lansat și președintele SUA, Joe Biden, săptămâna trecută, atunci când a anunțat că ar putea fi primul președinte american dispus să-l sancționeze pe Putin personal.
În urmă cu câteva ore și SUA au anunțat că sunt pregătite, alături de aliați, cu o listă a elitelor din cercul președintelui Putin care să fie sancționate în cazul în care Rusia ar invada Ucraina, a declarat luni un înalt oficial al administrației, citat de Reuters.
„Persoanele pe care le-am identificat sunt în apropierea sau în cercul intim al Kremlinului și joacă un rol în luarea deciziilor guvernamentale sau sunt cel puțin complici la comportamentul destabilizator al Kremlinului”, a spus oficialul, vorbind sub condiția anonimatului.
El nu a oferit numele personalităților ruse care ar putea fi sancționate.
„Există o listă cuprinzătoare de persoane de pe care le putem extrage”, a spus sursa citată, menționând că unii fac parte dintr-o listă clasificată a personalităților politice și oligarhilor ruși de rang înalt, prezentată în secțiunea 241 din „Legea împotriva adversarilor Americii prin sancțiuni” într-un raport trimis Congresului SUA în 2018.
„Nu putem dezvălui conținutul acestei liste sau da anumite nume”, a spus oficialul, care s-a referit la „rețelele de familie implicate în ascunderea bunurilor lor.”
El a spus că mulți dintre acești indivizi sunt ținte deosebit de vulnerabile din cauza legăturilor financiare cu Occidentul.
Statele Unite și Marea Britanie încearcă să-i transmită lui Putin că oligarhii Rusiei, care dețin averi în străinătate, vor fi pedepsiți dacă Rusia va decide să invadeze Ucraina, deși Moscova a negat în repetate rânduri că vrea un război cu fostul său vecin sovietic.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că amenințarea cu astfel de măsuri ar echivala cu un atac asupra afacerilor rusești, care nu ar face decât să dăuneze companiilor britanice și acționarilor occidentali.
„Nu se întâmplă des să vezi sau să auzi astfel de amenințări directe împotriva afacerilor”, a spus Peskov.
„Un atac al unei anumite țări asupra afacerilor rusești implică represalii în consecință, iar aceste măsuri vor fi formulate pe baza intereselor noastre, dacă este necesar”.
De la destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, Londra a devenit centrul de afaceri mondial care concentrează averi uriașe din fostele republici sovietice.
Oponenții lui Putin au cerut în mod repetat Occidentului să fie mai dur cu banii oligarhilor ruși care continuă să-și etaleze averea în cele mai luxoase destinații ale Europei.
Ucraina a salutat declarațiile Marii Britanii cu privire la sancțiuni, subliniind că reprezintă o modalitate importantă de a descuraja deciziile puterii de la Kremlin.
„Când demnitarii ruși își vor dea seama că este vorba despre bunurile, imobilele și banii lor din străinătate, unde ei – patrioții Rusiei – îi țin, se vor mai răci mințile înfierbântate de la Kremlin”, a spus ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba.
Cu toate acestea, listele de sancțiuni de până acum arată că, spre deosebire de SUA, cele mai mari puteri militare ale Europei, Marea Britanie și Franța, continuă să adopte o linie mai degrabă blândă față de elita de la Kremlin.
În 2014, de exemplu, Statele Unite au impus sancțiuni împotriva lui Igor Sechin, CEO al Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia.
În schimb, UE și Marea Britanie nu l-au sancționat pe Sechin, unul dintre cei mai puternici oameni din Rusia lui Putin.
Prim-ministrul britanic Boris Johnson, care se confruntă cu proteste interne în legătură cu petrecerile pe care le-a organizat în timpul carantinei anti-Covid în Downing Street, urmează să meargă în Ucraina în această săptămână și va vorbi, de asemenea, cu Putin prin telefon cel mai târziu luni.
„Ceea ce îi voi spune președintelui Putin, așa cum am mai spus, este că cred că trebuie să ne dăm cu toții un pas înapoi și cred că și Rusia trebuie să se retragă de la graniță”, le-a spus Johnson reporterilor.
Consiliul de Securitate ONU, convocat cu o zi înainte ca Rusia să preia președinția acestuia
SUA au cerut vineri organizarea unei reuniuni publice a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite pentru a discuta criza ucraineană.
Toți actorii cheie au fost așteptați să-și exprime public punctul de vedere cu privire la riscul unei invazii rusești în țara vecină, fostă membră a Uniunii Sovietice.
Ambasadorul SUA Linda Thomas-Greenfield a declarat înainte de startul discuțiilor că acțiunile Rusiei reprezintă „o amenințare clară la adresa păcii și securității internaționale și a Cartei ONU”.
„Peste 100.000 de militari ruşi sunt dislocaţi la graniţa cu Ucraina, iar Rusia se angajează în alte acte de destabilizare ce vizează Ucraina, ceea ce constituie o ameninţare clară la adresa păcii şi securităţii internaţionale şi a Cartei Naţiunilor Unite”, a declarat ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield.
Membrii Consiliului „trebuie să examineze cu atenție faptele și să ia în considerare ce este în joc pentru Ucraina, pentru Rusia, pentru Europa și pentru obligațiile și principiile de bază ale ordinii internaționale în cazul în care Rusia invadează Ucraina”, a declarat ea joi, în anunțarea reuniunii.
Ambasadorul adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Polianski, a răspuns furios pe Twitter.
„Nu-mi amintesc altă ocazie în care un membru al Consiliului de Securitate să fi propus discutarea propriilor sale acuzații și presupuneri fără temei ca [despre o] amenințare la adresa ordinii internaționale din partea altcuiva. Sperăm că membrii Consiliului de Securitate al ONU nu vor sprijini această cascadorie clară de PR, rușinoasă pentru reputația Consiliului de Securitate al ONU.”
Reacția lui Polianski a dat de înțeles că Rusia ar putea începe întâlnirea solicitând un vot procedural pentru a se decide dacă întrunirea va avea loc. Pentru a o bloca, Rusia avea nevoie de sprijinul a nouă din cei 15 membri.
Dacă inițial SUA ar fi vrut ca reuniunea să fie organizată vineri, au renunțat între timp pentru a nu se suprapune cu agenda convorbirii Macron-Putin, programată în aceeași zi.
Luni a fost și ultima zi a preşedinţiei norvegiene a Consiliului, care va fi preluată de marți de Rusia, ceea ce ar face aproape imposibilă convocarea Consiliului de Securitate câtă vreme controlul agendei va reveni Rusiei.
Dacă inițial SUA anunțaseră că nu vor sesiza Consiliul ONU decât la o eventuală invadare a Ucrainei, apoi au revenit dând de înțeles că ar fi tardiv să o mai facă în asemenea condiții.
„Acum nu este momentul să aşteptăm şi să vedem. Acum este necesară toată atenţia Consiliului”, a spus Linda Thomas-Greenfield în declarația sa.
Într-un interviu acordat recent TVR, ea a spus că o sesizare a Consilului ar pune Rusia în situația de a face față unui front unit împotriva sa.
„Chiar dacă are drept de veto, se va simţi izolarea ei în faţa unui front unit”, a spus ea făcând referire la precedentul invadării Crimeei.
„Introducerea acestei probleme în Consiliul de securitate va face parte din posibilitatea de a da în vileag acţiunile Rusiei şi de vreme ce au dreptul de veto, izolarea lor va fi simţită din plin dacă se va discuta în Consiliul de securitate unde va fi un front comun împotriva ruşilor. Deci dreptul de veto e slăbit, dacă suntem uniţi. Şi nu cred că vreo ţară va spune că e în regulă ca Rusia să treacă frontierele altei ţări.”
