Linkuri accesibilitate

Analiză. De ce o invazie rusă în Ucraina ar avea consecințe în întreaga lume


Pentagonul a dezvăluit vineri că statul rus își aprovizionează trupele din apropierea graniței cu Ucraina cu rezerve de sânge, ceea ce ar putea fi un indicator cheie al unei posibile invazii a Ucrainei.
Pentagonul a dezvăluit vineri că statul rus își aprovizionează trupele din apropierea graniței cu Ucraina cu rezerve de sânge, ceea ce ar putea fi un indicator cheie al unei posibile invazii a Ucrainei.

Experții spun că posibila invazie rusească în Ucraina ar putea deschide o nouă eră de incertitudine în Europa de Est, ar putea perturba lanțurile de aprovizionare și economia globală și ar putea forța o schimbare a influenței geopolitice care să afecteze credibilitatea Occidentului.

Perspectiva unei invazii iminente a Rusiei în Ucraina a alarmat întreaga regiune, pentru că cei 44 de milioane de locuitori ai țării amenințate riscă să fie târâți într-un conflict „cald” aproape inimaginabil în secolul XXI. Însă o astfel de mișcare a Kremlinului ar avea efecte și dincolo de granița comună a celor două state, arată o analiză CNN.

Guvernul ucrainean minimizează riscurile imediate ale unei invazii la scară largă, chiar dacă oficialii americani și europeni se luptă să găsească o soluție diplomatică pentru situația extrem de tensionată, despre care administrația Biden avertizează că este foarte de aproape de război. Dacă va avea loc o invazie, nu este clar ce formă ar lua aceasta.

Intențiile președintelui rus Vladimir Putin rămân greu de descifrat. „Orice război contemporan ar fi îngrozitor, dar sunt etape și etape ale groazei”, spune fostul ambasador britanic în Belarus Nigel Gould-Davies, în prezent analist pentru Rusia și Eurasia în cadrul think tank-ului Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS).

De asemenea, un răspuns eficient al NATO este considerat crucial pentru a determina cât de îndelungate și cât de profunde vor fi efectele unei eventuale invazii, consideră analiștii.

Însă orice mișcare a Rusiei pune la încercare hotărârea statelor occidentale și aduce o serie de incertitudini economice și de securitate. „Aceasta este cu siguranță cea mai gravă criză de securitate din Europa din anii 1980 încoace”, consideră Nigel Gould-Davies.

Directorul programului Rusia-Eurasia al think tank-ului Chatham House, James Nixey, susține că Rusia și Occidentul au viziuni fundamental diferite asupra lumii de mult timp, lucru „ascuns sub preș ani de zile”. „Acum, Rusia a decis că va ridica miza. Este o problemă reală, cu implicații globale”, arată James Nixey.

O nouă linie de front în Europa

Pe măsură ce amenințarea unei intervenții rusești în Ucraina a crescut, s-a amplificat și volumul retoricii Occidentului.

Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că vor exista „consecințe grave” în cazul unei invazii rusești. Premierul britanic Boris Johnson spune că țara sa va contribui la orice nouă desfășurare de forțe ale NATO, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron avertizează că „prețul va fi foarte mare”, dacă Putin decide să acționeze.

Dar „dimensiunea reacției globale depinde de cât de amplă va fi intervenția Rusiei în Ucraina”, susține directorul programului Rusia-Eurasia.

Consecințele imediate, dincolo de Ucraina, ar fi resimțite în statele est-europene și baltice, care s-ar trezi la ușa lor cu o Rusie belicoasă.

„Ucraina se învecinează cu mai multe state NATO. Va exista o mare îngrijorare că nu este vorba doar de ceva ce se întâmplă în apropiere și care ar putea avea efecte de propagare, dar și că securitatea lor ar fi amenințată”, spune fostul ambasador britanic în Belarus Nigel Gould-Davies.

„Dacă Rusiei i se permite - sau dacă nu este descurajată - să redeseneze granițe, atunci este destul de clar că Rusia va ține cont de acest lucru și atunci, ce mai urmează?”, mai arată Gould-Davies.

Prin urmare, multe depind de răspunsul dat de NATO și probabil că țările aflate în prima linie vor putea vedea rapid o prezență sporită a trupelor NATO pe teritoriul lor.

Până la 8.500 de soldați americani au fost plasați în stare de alertă sporită pentru o posibilă desfășurare în Europa de Est. Trei oficiali americani familiarizați cu discuțiile despre situația din Ucraina au spus pentru CNN că Statele Unite și aliații ar putea trimite trupe suplimentare în România, Bulgaria și Ungaria în zilele următoare.

Ucraina nu este membră a NATO, iar Alianța nu va trimite probabil soldați în această țară. Dar, în urma unei incursiuni rusești, este probabilă o prezență masivă de trupe de-a lungul flancului estic al NATO, care să fie menținute atât timp cât Rusia se află în Ucraina - o perspectivă ce amintește de zidul din timpul Războiului Rece ce despărțea Estul de Vest.

Îngrijorări economice

Consecințele economice ale unei invazii au în prezent multe necunoscute, dar există o serie de posibile efecte secundare care i-au îngrijorat pe experți de când a devenit evidentă pentru prima dată comasarea de trupe rusești lângă granița cu Ucraina. Cel mai direct efect secundar este o întrerupere a producției agricole a Ucrainei, care ar putea avea un impact direct asupra aprovizionării cu alimente.

Expertul Neil Melvin, director pentru studii de securitate internațională la Royal United Services Institute (RUSI), susține că, dincolo de răspunsul de descurajare dat de NATO pe flancul estic, trebuie să existe și o strategie de luptă în această regiune.

„În Europa, acest lucru ar schimba enorm lucrurile - pentru că suntem atât de departe de a gândi în acești termeni”, spune expertul Neil Melvin.

El crede că aceste state vor avea nevoie de forțe suficient de mari, care să fie aduse din SUA, pe o perioadă lungă de timp și care să lupte inclusiv în plan cibernetic. „Va fi o schimbare uriașă”, mai arată expertul.

Și mai îngrijorător este impactul potențial mai larg asupra aprovizionării cu energie și consecințele sancțiunilor occidentale dure împotriva Rusiei.

„Dacă vorbim despre un conflict major ce implică unul dintre cei mai mari furnizori de energie din lume și o țară de tranzit importantă pentru restul Europei, atunci e imposibil să nu existe un impact semnificativ asupra piețelor energetice”, arată fostul ambasador britanic în Belarus Nigel Gould-Davies.

Rusia furnizează aproximativ 30 la sută din gazele naturale ale Uniunii Europene, iar livrările din această țară joacă un rol vital în generarea de energie electrică și încălzirea locuințelor în Europa Centrală și de Est. Rusia a fost deja acuzată că exploatează această dependență.

Deja Moscova și-a redus exporturile către Europa, iar în ultimele luni a pus presiune și asupra aprovizionării cu gaz a Moldovei. Scumpirea energiei a afectat deja milioane de locuințe din Europa, iar în Europa de Est acest lucru ar putea agrava crizele deja existente legate de costurile de trai.

„Îngrijorător este și faptul că Rusia pare să fie dispusă să-și asume o ruptură cu piața europeană, având în vedere orientarea treptată a livrărilor sale de gaz și cărbune din ultimii ani către China. O accelerare a acestei tendințe ar provoca „un șoc enorm asupra economiei Europei, care va trebui să caute alte soluții”, spune expertul Neil Melvin, director la RUSI.

Astfel, planurile de eliminare treptată a energiei nucleare în unele regiuni ale continentului ar putea fi amânate, dacă statele vor fi forțate să caute rapid alternative energetice.

Pe de altă parte, administrația Biden a făcut planuri de urgență pentru a susține aprovizionarea cu energie a Europei în cazul în care Rusia ar invada Ucraina, anticipând o penurie de gaze și un șoc pentru economia globală.

Între timp, UE lucrează la o „gamă largă de sancțiuni sectoriale și individuale” în cazul unei noi agresiuni rusești.

Analiștii se așteaptă, în general, la un pachet amplu de sancțiuni care ar putea lovi principalele bănci rusești, sectorul petrolului și al gazelor și importurile de tehnologie. Dar efectele s-ar resimți totodată și asupra Europei și a restului lumii.

În ciuda sancțiunilor decise după invazia Rusiei în Crimeea în 2014, există încă „o relație substanțială de investiții” între această țară și Occident, care acum ar putea fi ruptă.

„Întrebarea este cât de departe ar merge aceste sancțiuni și cât de izolată ar deveni economia rusă”, subliniază directorul RUSI Neil Melvin.

Repercusiuni în întreaga lume

Analiștii mai spun că urmările unei invazii ruse în Ucraina și, mai ales, fermitatea răspunsului occidental se vor repercuta în întreaga lume. Unii se tem că orice mișcare a Rusiei pe care Moscova ar putea-o cataloga drept o victorie ar putea încuraja alte state angajate în dispute la frontieră.

„China va urmări cu atenție lecțiile pe care le poate trage în legătură cu fermitatea Occidentului”, arată fostul ambasador britanic în Belarus Nigel Gould-Davies.

„Taiwanezii vor trage învățăminte din asta - la fel ca oricine care se află într-o zonă de graniță și trăiește lângă un colos net superior”, spune și directorul programului Rusia-Eurasia, James Nixey.

Taiwanul și China continentală sunt guvernate separat de la sfârșitul războiului civil chinez, în urmă cu peste 70 de ani, dar Partidul Comunist aflat la putere în China consideră că insula face parte din teritoriul său și nu a exclus recurgerea la forță militară pentru a o recuceri.

Acest context accentuează sentimentul că răspunsul SUA la criza din Ucraina ar putea dicta modul în care SUA vor fi privite în următoarele decenii.

„Dacă Rusia orchestrează o mișcare de succes, asta va transmite dictatorilor din întreaga lume că SUA este un tigru de hârtie”, subliniază diplomatul american Nathan Sales. El spune că regimuri precum cel din Coreea de Nord și Iran ar putea încerca să profite de pe urma unui astfel de rezultat.

În cazul în care, în urma incursiunii rusești, tensiunile se vor prelungi, în SUA ar putea fi reluată și o dezbatere cu privire la rolul pe care Washigtonul ar trebui să îl joace în Europa: ar trebui să-și asume în continuare rolul de jandarm mondial - susținut de Biden - sau ar trebui să facă doar ceea ce este în interesul SUA, subliniază Neil Melvin, director de studii de securitate internațională la Royal United Services Institute (RUSI).

„Ei au o divizare politică foarte puternică acum între un rol global de polițist, pe care l-a susținut Biden, sau cealaltă tabără care spune: facem doar ceea ce este în interesul SUA”, susține Melvin.

Deși multe implicații ale unei mutari a Rusiei în Ucraina rămân departe de a fi sigure, există un lucru asupra căruia experții pot fi de acord. „În politica internațională, toată lumea îi urmărește mereu pe toți ceilalți”, conchide Gould-Davies, fostul ambasador britanic în Belarus.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG