Linkuri accesibilitate

Șeful Departamentului de Stat al SUA, Antony Blinken: Invadarea Ucrainei „ar putea începe în orice moment”


O invazie a Ucrainei „ar putea începe în orice moment”, chiar și înainte de încheierea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, spune Antony Blinken, șeful Departamentului de Stat al SUA.
O invazie a Ucrainei „ar putea începe în orice moment”, chiar și înainte de încheierea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, spune Antony Blinken, șeful Departamentului de Stat al SUA.

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a declarat vineri că o invazie a Ucrainei „ar putea începe în orice moment”, chiar înainte de încheierea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing.

Declarația sa a fost confirmată la scurt timp și de purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jake Sullivan.

Statele Unite continuă „să vadă semne foarte îngrijorătoare ale escaladării” conflictului din partea Rusiei în acumularea de forțe noi la granița cu Ucraina. Rusiei”.

Principalul diplomat american a făcut aceste comentarii alături de omologii săi din Quad (coaliția anti-China): Australia, India și Japonia, după o zi de întâlniri la Melbourne și după ce Departamentul de Stat și președintele Joe Biden i-au rugat pe cetățenii americani să părăsească imediat Ucraina.

„Așa cum am mai spus, suntem într-o perioadă în care o invazie ar putea începe în orice moment. Și, să fie clar, asta poate fi și în timpul Jocurilor Olimpice”, a spus Blinken, citat de CNN.

SUA și aliații săi au noi informații care sugerează că Rusia ar putea lansa un atac asupra Ucrainei chiar înainte de sfârșitul Jocurilor Olimpice, au confirmat pentru CNN mai multe surse familiare cu subiectul.

Înainte de începerea Jocurilor Olimpice la începutul acestei luni, numărul doi în Departamentul de Stat al SUA, Wendy Sherman, a sugerat că Jocurile de iarnă, găzduite de China, ar putea întârzia momentul unei potențiale invazii a Ucrainei.

Putin a călătorit la Beijing la deschiderea Jocurilor Olimpice și s-a întâlnit cu președintele chinez Xi Jinping.

Cei doi au făcut un acord de lungă durată prin care se angajează să-și extindă colaborarea.

Blinken a declarat reporterilor la conferința de presă comună de vineri că SUA continuă să reducă personalul de la ambasada SUA din Kiev și „vor continua acest proces”.

„Și am fost, de asemenea, foarte clar că orice cetățean american care rămâne în Ucraina ar trebui să plece acum”, a adăugat el.

La Washington, Casa Albă a convocat joi seară o întâlnire cu câțiva membri ai Cabinetului și înalți oficiali de securitate națională pentru a discuta despre acumularea militară masivă de trupe rusești din apropierea Ucrainei, au declarat pentru CNN doi oficiali familiarizați cu chestiunea.

Președintele american Joe Biden a organizat vineri o videoconferință cu alți lideri mondiali - ai Canadei, Regatului Unit, Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, României, NATO, Comisiei Europene și Consiliului European - despre situația din Ucraina.

Consultările, în format restrâns, cu liderii aliați și ai UE au fost făcute pe „pe tema evoluțiilor îngrijorătoare ale securității regionale, europene și euroatlantice generate de desfășurarea masivă de forțe și echipamente ruse în proximitatea Ucrainei și în regiunea Mării Negre”, transmite Administrația Prezidențială din România.

„Convorbirea liderilor europeni și transatlantici a avut loc la finalul unei săptămâni intense de eforturi politico-diplomatice, având ca obiectiv dezescaladarea situației tensionate de la granițele Ucrainei și de la Marea Neagră”, arată sursa citată.

Luna trecută, Departamentul de Stat a autorizat plecarea de urgență a personalului neesențial de la Ambasada SUA la Kiev și a ordonat membrilor familiilor personalului să părăsească țara, iar joi a emis un nou aviz de călătorie pentru cetățenii americani din Ucraina să plece urgent, „prin mijloace comerciale sau private."

Deși discuțiile de vineri, din Quad, s-au concentrat în primul rând pe chestiuni legate de regiunea Indo-Pacific, agresiunea Rusiei față de Ucraina a fost discutată între cei patru miniștri de externe.

Înaltul diplomat american a remarcat în mod repetat că criza reprezentată de Rusia pentru Ucraina ar putea submina ordinea internațională bazată pe reguli pe care țările Quad și-au promis că o vor menține.

„Ceea ce este în joc nu este numai integritatea teritorială, suveranitatea, independența Ucrainei, ci principiile de bază care, într-un mod greu obținut după două războaie mondiale și un război rece, au susținut securitatea, pacea și prosperitatea pentru țări din întreaga lume: principii precum cel că o țară nu poate schimba pur și simplu granițele alteia prin forță; principii precum cel că o țară nu poate pur și simplu să dicteze alteia alegerile, politicile sale, cu cine se va asocia; principii precum cel că o țară poate nu exercita o sferă de influență pentru a-și subjuga vecinii voinței sale”, a spus Blinken.

„Dacă permitem ca aceste principii să fie contestate cu impunitate, chiar dacă Europa se află în celălalt capăt de lume, asta va avea un impact și aici”, a continuat el.

„Ceilalți se uită. Se uită la noi toți pentru a vedea cum răspundem. Așa că de aceea este atât de important să arătăm această solidaritate, să facem tot ce este posibil prin diplomație, să încercăm să evităm un conflict și să prevenim agresiunea, dar să fim la fel de hotărâți dacă Rusia își reînnoiește agresiunea”.

Blinken a spus că, deși administrația Biden este „necruțătoare” concentrată pe încercarea de a rezolva criza Rusia-Ucraina, prezența sa în Australia pentru întâlnirile Quad „subliniază angajamentul nostru de a rămâne concentrați pe Indo-Pacific”.

Oficialii Departamentului de Stat sunt preocupați să pregătească o gamă largă de potențiale întâlniri între oficialii americani și ruși, care pot avea loc sau nu, deoarece preocupările continuă să crească cu privire la o potențială invazie a Rusiei, au declarat doi oficiali ai departamentului pentru CNN.

Gama de întâlniri posibile include și una între Biden și Putin, o întâlnire între Blinken și ministrul rus de externe Serghei Lavrov și întâlniri la nivel inferior.

Blinken a spus luna trecută că mingea se află în terenul Rusiei, iar oficialii au spus că asta se întâmplă atunci când e vorba de viitoare demersuri diplomatice.

Statele Unite au dat Moscovei un răspuns scris menit să descurajeze o invazie rusă a Ucrainei în urmă cu mai bine de două săptămâni și încă așteaptă răspunsul Rusiei.

Întrebat despre pregătirile în curs, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a spus: „Rămânem deschiși să ne întâlnim din nou cu rușii. Și vom continua să ne coordonăm îndeaproape cu aliații și partenerii noștri, călăuziți de steaua noastră nordică: nimic despre Europa fără Europa”.

Purtătorul de cuvânt a adăugat: „Nimic despre NATO fără NATO. Și nimic despre Ucraina fără Ucraina. Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa este, de asemenea, un forum important pentru angajamentul diplomatic".

Diplomația dintre SUA și Rusia a stagnat în ultimele săptămâni.

În schimb, alți lideri mondiali au preluat ștafeta.

Președintele francez Emmanuel Macron s-a întâlnit cu Putin săptămâna aceasta în Rusia, iar ministrul de externe britanic s-a întâlnit cu Lavrov, tot în Rusia.

„Există multă diplomație în curs de desfășurare. Președintele Biden a vorbit cu președintele Macron după eforturile sale diplomatice și suntem angajați în conversații regulate cu aliații și partenerii noștri, inclusiv cu ministrul de externe al Marii Britanii, Liz Truss, care a fost recent la Moscova”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.

O escadrilă de avioane F-16, repoziționate din Germania în România

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a aflat vineri în România, la o zi de la intrarea în țară a primelor convoaie cu tehnică militară care vor dota detașamentul SUA Task Force (TF) Cougar, relocat din Germania.

Detașamentul este constituit din militari ai Batalionului 2 - Regimentul 2 Cavalerie, dotați cu transportoare blindate Stryker, specializați în artilerie, geniu și structuri de sprijin.

Șeful NATO a fost alături de președintele Klaus Iohannis la baza militară „Mihail Kogălniceanu”, din Constanța, unde au ajuns vineri dimineață și cei 1.000 de soldați americani relocați de Washington din Germania în România pentru a consolida flancul estic al NATO.

Tot vineri, armata americană a anunțat repoziționarea în România a unei escadrile de avioane de luptă F-16 cu sediul obișnuit în Germania, „pentru a întări securitatea regională”, transmite AFP.

„Un detașament al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii din Europa (USAFE), compus din aproximativ 150 de militari și opt aeronave F-16 Fighting Falcon, va executa, începând de vineri, 11 februarie, timp de aproximativ două săptămâni, misiuni de antrenament în comun cu militarii și aeronavele F-16 Fighting Falcon din cadrul Forțelor Aeriene Române.

Aeronavele SUA vor executa, în această perioadă, și misiuni de Poliție Aeriană Întărită, împreună cu aeronave românești și cu cele ale detașamentului Forțelor Aeriene Italiene, care se află în România din luna decembrie a anului trecut.

Misiunile de instruire în comun au ca principal obiectiv creşterea interoperabilităţii între aliaţii din cadrul NATO, iar misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare.

Aeronavele americane au sosit astăzi, 11 februarie, în Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță” de la Borcea, unde se mai află, pentru perioada 8 – 17 februarie, încă 50 de militari și patru aeronave F/A-18 Super Hornet, din cadrul Forțelor Navale ale Statelor Unite ale Americii dislocate în Europa (United States Naval Forces Europe)”, potrivit roaf.ro.

Forțele aeriene americane au anunțat joi sosirea în Regatul Unit a bombardierelor strategice B-52 pentru manevre „planificate îndelung”, în timp ce Marina SUA a anunțat prezența în teatrul european a patru distrugătoare pentru întărirea Flotei a șasea americane.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG