Măsurile vizate de UE vizează instituții și persoane asociate agresiunii ruse împotriva Ucrainei, printre care și membrii Dumei de Stat (camera inferioară a legislativului).
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a transmis că sancțiunile vor „răni rău” Rusia. Borrell a mai adăugat că Uniunea Europeană pregătește și multe sancțiuni împotriva Rusiei, dar nu renunță la dialog cu statul rus.
Uniunea Europeană a anunțat o listă de sancțiuni ce vizează trei categorii de indivizi și instituții din Rusia:
- Sancționarea membrilor Dumei de Stat care au votat pentru independența Republicilor Populare Donețk și Luhansk.
- Limitarea accesului Rusiei la piețele și serviciile de capital și financiare ale UE.
- Sancționarea a 27 de indivizi și entități legale cu rol în sfidarea suveranității teritoriale a Ucrainei.
Pachetul de sancțiuni anunțat de UE a fost votat, la finele mai multor ore de negocieri, de cei 27 de miniștri de externe ai statelor membre.
Recunoașterea oficială de către Rusia a celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei este „ilegală și inacceptabilă”, au declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timpul discuțiilor cu privire la sancțiunile împotriva Rusiei.
„Trebuie să ne asigurăm că orice s-ar întâmpla, Rusia va resimți durerea (cauzată de sancțiuni, n.r.) pentru a ne asigura că Rusia nu are absolut niciun stimulent să meargă mai departe”, a declarat marți mai devreme ministrul irlandez al UE, Thomas Byrne.
Înainte de întâlnirea de la Paris, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, anunța să suspendă, cel puțin deocamdată, procesul de certificare a conductei Nord Stream 2. „Trebuie să reevaluăm situația, în special în privința Nord Stream 2”, a spus acesta potrivit Reuters.
Rusia a criticat aspru decizia anunțată de Guvernul german și a amenințat Uniunea Europeană cu creșterea prețului la gaze.
Sancțiunile aplicate de Marea Britanie
Prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, a anunțat că Marea Britanie va sancționa cinci bănci din Rusia:
- Banca Rossiya.
- IS Bank.
- General Bank.
- Promsvyazbank.
- Banca Marea Neagră.
Johnson a sancționat, de asemenea, trei ruși, ce ar avea conexiuni financiare cu Occidentul: Gennadiy Timchenko, Boris Rotenberg și Igor Rotenberg. O listă completă a sancțiunilor impuse de Regatul Unit poate fi găsită aici.
„Bunurile pe care aceștia le dețin în Regatul Unit vor fi înghețate, persoanelor în cauză li se va interzice să călătorească aici și le vom interzice tuturor persoanelor și entităților din Regatul Unit să aibă vreo relație cu ele”, a spus Johnson.
Boris Johnson a condamnat decizia lui Vladimir Putin de a trimite trupe în estul Ucrainei, acuzându-l pe liderul de la Kremlin de încălcarea acordurilor de la Minsk. Prim-ministrul britanic a catalogat agresiunea Moscovei drept „o invazie reînnoită” a Rusiei în Ucraina.
Parlamentarii britanici au aplaudat sancțiunile impuse de Guvern. Fostul prim-ministru al Marii Britanii, Theresa May, l-a felicitat pe Boris Johnson pentru măsurile luate și a transmis că bătălia de acum este „pentru apărarea democrației”.
Liga Campionilor UEFA a anunțat, de asemenea, că este aproape sigură că finala campionatului Champions League nu va mai avea loc la Sankt Petersburg, al doilea cel mai mare oraș din Rusia.
Organismul de conducere al UEFA evaluează situația înainte de a lua o decizie, dar urmează să caute un nou loc în scurt timp pentru al treilea an consecutiv. Ultimele două finale ale Ligii Campionilor s-au jucat în Portugalia din cauza problemelor legate de Covid-19.
Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene s-au întâlnit dimineață pentru a discuta sancțiunile înaintea întâlnirii de urgență a miniștrilor de Externe, care a avut loc la Paris.
Principala provocare a adoptării de sancțiuni a reprezentat-o dependența de gazul rusesc a unora dintre statele membre ale Uniunii Europene (Germania și Italia). Chestiunea livrărilor de gaze a fost în mod constant invocată în analizele cu privire la eventuale sancțiuni, iar SUA au anunțat că fac eforturi pentru a găsi soluții. Sâmbătă, președinta Comisiei Europene anunța că UE nu va avea probleme în această iarnă dacă livrările de gaze rusești se vor opri.
Dacă președintele SUA, de exemplu, a anunțat în mod repetat că o invadare a Ucrainei va însemna oprirea proiectului Nord Stream 2 (care poate transporta gaze direct din Rusia în Germania, cu ocolirea Ucrainei), cancelarul Germaniei nu a fost niciun moment la fel de ferm.
Liderii SUA și ai UE au insistat însă mereu că vor avea un răspuns unitar și categoric.
Marți dimineață, președintele Vladimir Putin a transmis un avertisment cu privire la eventuale sancțiuni care ar viza exporturile de gaze ale Rusiei.
Într-o scrisoare adresată participanților la Forumul țărilor exportatoare de petrol de la Doha, citată de Politico, el a dat asigurări că Rusia nu își va opri livrările și a adăugat că Moscova „e convinsă că e în interesul întregii lumi ca energia să nu devină un mijloc de promovare a intereselor politice ale unor jucători individuali și, mai ales, să nu fie obiectul unor sancțiuni sau restricții”.
Dincolo de chestiunea energiei, principalele măsuri invocate până acum au fost cele cu privire la sistemul financiar bancar al Rusiei.
Dacă acum câteva săptămâni posibilele sancțiuni includeau excluderea băncilor rusești din sistemul internațional de plăți (SWIFT), recent, SUA au vorbit mai degrabă despre sancțiuni asupra băncilor de stat, prin limitarea tranzacțiilor în dolari.
O măsură similară a fost menționată de Marea Britanie, cu privire la tranzacții în lire sterline, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunța, duminică, că Rusiei ar urma să îi fie blocat accesul la piețele financiare internaționale, potrivit Politico, care a preluat declarațiile făcute de aceasta la televiziunea de stat germană ARD.
Dilema ultimelor 20 de ore a fost însă amploarea pe care o vor avea sancțiunile. Occidentul a anunțat mereu că invadarea Ucrainei ar avea urmări majore, dar imediat după anunțul lui Vladimir Putin cu privire la recunoașterea independenței celor două regiuni separatiste nu era clar dacă aceasta ar fi considerată o invazie sau nu.
Acum armata rusă e, oficial, pe teritoriul recunoscut internațional ca fiind al Ucrainei. Pentru a legitima trimiterea de trupe în estul Ucrainei, Camera Superioară a Parlamentului rus a votat în unanimitate în favoarea acordării președintelui Putin autoritatea de a desfășura forțe armate în afara granițelor Rusiei.
Măsura îi permite oficial lui Putin să trimită trupe în regiunea Donbas din Ucraina. Înainte de încheierea unei conferințe de presă marți, Putin a transmis că acordurile de pace de la Minsk nu mai există și critică ambițiile nucleare ale Ucrainei, afirmând că Moscova se va afla în raza de acțiune a oricăror rachete nucleare ucrainene. El mai spune că desfășurarea trupelor în Ucraina depinde de situația de pe teren.
