Într-un discurs televizat, președintele rus a recunoscut independența celor două regiuni separatiste din estul țării vecine și a descris Ucraina ca fiind o parte integrală a istoriei Rusiei.
Escaladarea tensiunilor, ca urmare a deciziei liderului rus, a dus la scăderi pe piețele financiare globale și la creșterea majoră a prețului petrolului.
În urma anunțului, țițeiul Brent, indicatorul de referință global, a crescut cu până la 2,4%, ajungând la 97,66 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din septembrie 2014. West Texas Intermediate, indicatorul american, a crescut cu 3,1%, ajungând la 95,19 dolari.
Rusia este al doilea cel mai mare exportator de petrol după Arabia Saudită și, de asemenea, cel mai mare producător de gaz natural din lume. Temerile legate de posibile blocări ale exporturilor de petrol din zonă, din cauza crizei din Ucraina, au contribuit deja la creșterea prețului petrolului la cel mai ridicat nivel din 2014.
Dan Chirlesan, lector la Facultatea de Economie a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, e de părere că aceste creșteri sunt cauzate în parte tocmai de aceste temeri.
„Atunci când apar zorii unui conflict militar, adică atunci când armele diplomației clasice sunt epuizate, apare și frica” explică expertul, „iar frica este, la fel ca și la crizele economice, elementul care te bagă într-o zonă de contracție” a adăugat acesta.
Cum vor fi afectați consumatorii
Întrebat despre posibilele efecte economice în cazul în care criza din Ucraina continuă să se înrăutățească, Dan Chirlesan, spune că, având în vedere dependența oamenilor de energia generată de petrol, ele ar fi „imediate și în lanț”.
Acesta compară situația actuală cu criza de petrol din anii 1970, când prețul barilului a crescut de patru ori într-un singur an din cauza unui embargo al țărilor OPEC asupra exporturilor de petrol.
„De la micul producător de pâine, la marele producător de aluminiu, consumator de gaze și curent, toate prețurile explodează. Când explodează prețurile se reduce consumul, apare saturația, pentru că lumea dacă nu mai consumă, face ca cei care încă produc să rămână cu marfa pe stoc, să nu mai vândă. Ei își reduc prețurile, dar reduc și ocuparea forței de muncă, deci o să trimită lumea în șomaj, pentru că nu o să aibă cu cine să își valorifice producția aflată în stoc” explică specialistul.
România este într-o poziție privilegiată, crede Chirleșan, deoarece nu depinde la fel de mult de gazul rusesc ca țări precum Germania, care este dependentă aproape în totalitate de exporturile de gaz din Rusia.
„România avea 80% din producția necesară consumului realizată în interiorul granițelor. Pentru cei 20% consum importați de la Gazprom, plătim acum cel mai mare preț pe metru cub din toată Uniunea Europeană.”
Potrivit lui Dan Chirlesan, măsurile necesare diminuării unei astfel de crize implică „instrumentele clasice”, cum ar fi intervenția din partea statului, necesare pentru redarea echilibrului pieței.
Acțiunile Gazprom s-au prăbușit
Efectele deciziei lui Vladimir Putin au fost evidente și în pierderile înregistrate la bursă.
La Moscova, potrivit Financial Times, acțiunile gigantului rus de energie, Gazprom, s-au prăbușit cu 16%, iar acțiunile Rosneft, principalul producător de petrol din Rusia, au scăzut luni cu aproape 20% ca reacție negativă din partea investitorilor la anunțul făcut de către Kremlin.
Bursele europene au deschis, de asemenea, sesiunea de tranzacţionare în scădere puternică, indicele pan-european Stoxx 600 având un declin de 1,9%, după prima jumătate de oră de tranzacţionare, în timp ce indicele DAX 30 de la Frankfurt era în scădere cu 2,5%, iar în Marea Britanie indicele FTSE 100 a avut un declin de 1,4%.
Statele Unite, Uniunea Europeană și Mare Britanie au amenințat că vor impune sancțiuni împotriva Rusiei în urma deciziei Kremlinului de a trimite trupe militare rusești în Ucraina, în teritoriile controlate de separatiști.
Acestea ar putea, de asemenea, afecta piețele financiare.
