În timp ce Rusia s-a arătat permanent amenințată de scutul de la Deveselu, ignorând natura sa eminamente defensivă, adică destinată apărării de rachetele care ar veni dinspre Moscova, Vladimir Putin a anunțat duminică punerea în alertă a armelor sale nucleare.
Dacă așa-numita „opțiune nucleară" a Vestului pentru Rusia este strict economică și presupune blocarea conturilor și a activelor oligarhilor care-l alimentează pe Putin, precum și ale băncilor care întrețin armata Rusiei, Putin a amenințat cu punerea în alertă a arsenalului nuclear la propriu.
El i-a cerut ministrului rus al Apărării, Serghei Șoigu, într-o întâlnire televizată transmisă duminică, să ridice gradul de alertă al unităților care gestionează arsenalul nuclear al Federației Ruse.
„Nu numai că țările occidentale iau măsuri neprietenoase împotriva țării noastre în dimensiunea economică, mă refer la sancțiunile ilegale pe care toată lumea le cunoaște foarte bine, dar și înalții oficiali ai principalelor țări NATO își permit să facă declarații agresive în ceea ce privește țara noastră", a spus, duminică, Putin.
Replica a venit din partea ambasadorului SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield.
„Înseamnă că președintele Putin continuă să intensifice acest război într-o manieră total inacceptabilă. Trebuie să continuăm să-i oprim acțiunea în cel mai puternic mod posibil", a afirmat Linda Thomas-Greenfield, la CBS, potrivit Reuters.
Rusia, prima sau a doua putere nucleară?
În acest moment, Rusia este a doua mare putere nucleară, dacă dăm crezare cifrelor oficiale, cu 1.625 de focoase nucleare amplasate pe rachete sau situate pe baze cu forțe operaționale.
Alte 4.630 sunt, însă, focoase stocate sau de rezervă sau focoase retrase care așteaptă dezmembrarea, potrivit Institutului Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm (SIPRI).
Cu alte cuvinte, Federația Rusă ar avea un total, la nivelul anului 2021, de 6.255 de focoase nucleare, cifră care e de natură să o situeze înaintea SUA, care are un total de numai 5.550. Cu toate acestea, numărul de focoase amplasate pe rachete și din baze cu forțe operaționale este mai mare cu 175 față de cel al Rusiei.
Surpriza, așadar, poate veni de la focoasele stocate sau de rezervă, grație cărora Rusia este prima mare putere nucleară a lumii, potrivit cifrelor făcute publice de SIPRI la mijlocul anului trecut.
Institutul, care evaluează anual starea actuală a armamentului, dezarmării și securității internaționale, avertizează, însă, că scăderea arsenalelor nucleare a stagnat în ultimele 12 luni.
Cele nouă puteri nucleare ale lumii, Statele Unite, Rusia, Regatul Unit, Franța, China, India, Pakistan, Israel și Republica Populară Democrată Coreea (Coreea de Nord), dețineau împreună aproximativ 13 080 de arme nucleare la începutul anului 2021, în scădere față de cele 13.400 pe care SIPRI le estima cu un an în urmă.
Dar paradoxul este că, în ciuda scăderii generale a numărului de focoase nucleare, mai multe astfel de dispozitive militare au fost dislocate spre forțele operaționale.
A crescut numărul armelor nucleare operaționale
Astfel, numărul estimat de arme nucleare desfășurate în prezent cu forțele operaționale a crescut la 3825, de la 3720 câte erau cu un an în urmă.
Aproximativ 2000 dintre acestea – aproape toate aparținând Rusiei sau SUA – au fost ținute în stare de alertă operațională ridicată.
În timp ce SUA și Rusia au continuat să-și reducă stocurile totale de arme nucleare prin demontarea focoaselor retrase în 2020, ambele țări aveau cu 50 de focoase nucleare mai mult în desfășurare operațională la începutul lui 2021.
Rusia și-a sporit, de asemenea, stocul nuclear militar total cu aproximativ 180 de focoase, în principal datorită desfășurării mai multor rachete balistice intercontinentale (ICBM) și rachete balistice lansate pe mare (SLBM).
Forțele nucleare strategice desfășurate de ambele țări au rămas în limitele stabilite de Tratatul privind măsurile pentru reducerea și limitarea în continuare a armelor strategice ofensive din 2010 (Noul START), deși tratatul nu limitează stocurile totale de focoase nucleare.
„Numărul total de focoase din stocurile militare globale pare acum să crească, un semn îngrijorător că tendința de scădere care a caracterizat arsenalele nucleare globale de la sfârșitul Războiului Rece a stagnat”, a declarat Hans M. Kristensen, specialist SIPRI și director al Proiectului de informații nucleare al Federației Oamenilor de Știință Americani (FAS).
Chiar dacă Rusia și SUA au prelungit Noul Start, perspectivele unui control bilateral suplimentar al armelor nucleare între cele două superputeri nucleare au rămas scăzute.
Rusia și SUA dețin împreună peste 90% din armele nucleare globale. Ambele au programe extinse și costisitoare în curs de înlocuire și modernizare a focoaselor nucleare, a sistemelor de livrare a rachetelor și a aeronavelor și a instalațiilor de producție.
„Atât Rusia, cât și SUA par să sporească importanța pe care o atribuie armelor nucleare în strategiile lor de securitate națională”, a mai spus Kristensen.
„Focoasele desfășurate” se referă la focoase amplasate pe rachete sau situate pe baze cu forțe operaționale.
„Alte focoase” se referă la focoase stocate sau de rezervă și la cele care așteaptă dezmembrarea.
Estimările sunt aproximative, SIPRI revizuindu-și datele anual.
Oamenii de știință: Rusia are 5.977 de focoase nucleare, din care 4.477 alocate pentru utilizare
În schimb, Buletinul Oamenilor de Știință din Domeniul Atomic estimează că, la începutul acestui an, Rusia avea un stoc de aproximativ 4.477 de focoase nucleare alocate pentru utilizare de către lansatoare strategice cu rază lungă de acțiune și forțe nucleare tactice cu rază mai scurtă, într-o ușoară scădere față de anul trecut.
Dintre focoasele stocate, sunt desfășurate aproximativ 1.588 de focoase strategice: aproximativ 812 pe rachete balistice terestre, aproximativ 576 pe rachete balistice lansate de submarin și, posibil, 200 pe baze de bombardiere grele.
Război în Ucraina | O țară care nu se predă
Aproximativ alte 977 de focoase strategice sunt în depozit, împreună cu aproximativ 1.912 de focoase nestrategice.
Pe lângă stocul militar pentru forțele operaționale, un număr mare – aproximativ 1.500 – de focoase retrase, dar încă în mare parte intacte, așteaptă dezmembrarea, ducând la un total de 5.977 de focoase nucleare.
Cu doar două zile rămase până la expirarea sa în martie 2021, Rusia și Statele Unite au convenit de comun acord asupra unei prelungiri a Noului START care îl va menține în vigoare până la 4 februarie 2026.
Înainte ca Noul START să intre în vigoare în 2018, Rusia în mod semnificativ a redus (descărcat) numărul de focoase dislocate pe rachetele sale balistice pentru a îndeplini limita tratatului de cel mult 1.550 de focoase strategice dislocate.
Care este strategia nucleară a Rusiei?
Oamenii de știință din domeniul atomic au făcut și o analiză a strategiei nucleare a Rusiei, care arată potențiale utilizări coercitive și militare ale armelor nucleare.
Dezbaterea internațională despre strategia nucleară a Rusiei a atins un nou nivel de intensitate după ce administrația Trump și-a publicat raportul privind Revizuirea Poziționării Nucleare, în februarie 2018, emis de Pentagon.
„Moscova amenință și exercită o primă utilizare nucleară limitată, sugerând o așteptare eronată că amenințările nucleare coercitive sau prima utilizare limitată ar putea paraliza Statele Unite și NATO și, prin urmare, ar putea pune capăt unui conflict în condiții favorabile Rusiei”, se spune în raport.
Această așa-numită doctrină „de la escaladare la dez-escaladare” „decurge din presupunerea greșită a Moscovei privind capitularea occidentală în condiții favorabile Moscovei”, se mai spune în documentul citat.
Fostul șef al Comandamentului Strategic al SUA, generalul John Hyten, a reacționat la „doctrina destabilizatoare a Rusiei cu privire la ceea ce unii numesc escaladare până la dezescaladare”.
„Chiar urăsc această discuție. M-am uitat la doctrina rusă. M-am uitat la scrierile rusești. Nu există escaladare pentru a detensiona, există escaladare doar pentru a câștiga. Toată lumea trebuie să înțeleagă asta”, a spus Hyten.
Oamenii de știință spun că liderii ruși semnalează dorința de a folosi arme nucleare chiar înainte ca un adversar să riposteze împotriva unui atac convențional rusesc „folosind amenințarea utilizării selective și limitate a armelor nucleare pentru a preveni opoziția unei potențiale agresiuni ”.
Concluzia oamenilor de știință este că Rusia ar putea folosi chiar în prima etapă arme nucleare pentru a speria un adversar și nu ca să se apere.
Or, aceasta este însăși definiția simplificată a terorismului, spun sursele citate.
Acțiunile lui Putin, în contradicție cu principiile enunțate
Asemenea caracterizări intră în conflict cu politica declarată public a Rusiei.
În iunie 2020, Putin a aprobat o actualizare a „Principiilor de bază ale politicii de stat ale Federației Ruse privind descurajarea nucleară”, care notează că „Federația Rusă consideră armele nucleare exclusiv ca un mijloc de descurajare”.
Astfel, potrivit planului aprobat de Putin, patru sunt condițiile în care Rusia ar putea lansa arme nucleare:
- „date fiabile privind lansarea de rachete balistice care atacă teritoriul Federației Ruse și/sau aliaților săi;
- utilizarea armelor nucleare sau a altor tipuri de arme de distrugere în masă de către un adversar împotriva Federației Ruse și/sau aliaților săi;
- atacul adversarului împotriva siturilor guvernamentale sau militare esențiale ale Federației Ruse, a căror întrerupere ar submina acțiunile de răspuns ale forțelor nucleare;
- agresiunea împotriva Federației Ruse cu folosirea armelor convenționale care ar pune însăși existența statului rus în pericol”.
Accentul documentului pe descurajarea adversarului prin pedeapsa nucleară, precum și natura „defensivă” a armelor nucleare ale Rusiei, este probabil destinată a fi un răspuns la afirmațiile SUA menționate mai sus cu privire la o politică rusă „de escaladare până la dezescaladare”, remarcă autorii raportului publicat de Pentagon.
Politica actualizată este, de asemenea, în concordanță cu remarcile pe care președintele Putin le-a făcut în octombrie 2018, când a declarat că „doctrina noastră privind armele nucleare nu prevede o lovitură preventivă”.
Mai degrabă, a continuat el, „conceptul nostru se bazează pe o contra-lovitură reciprocă. Aceasta înseamnă că suntem pregătiți și vom folosi arme nucleare numai atunci când știm cu certitudine că un potențial agresor atacă Rusia, teritoriul nostru”.
Cuvântul cheie: teroare
Oricare ar fi strategia nucleară a Rusiei, oficialii ruși au făcut multe declarații despre armele nucleare care par să depășească doctrina publicată, amenințând să le folosească în situații care nu îndeplinesc condițiile descrise, remarcă oamenii de știință din domeniul atomic.
Iar realitatea invaziei rusești pe teritoriul Ucrainei în aceste zile pare să confirme predicția oamenilor de știință de la Institutul Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm (SIPRI) și Federația Oamenilor de Știință Americani (FAS).
Mai mult, faptul că strategii militari ruși caută să achiziționeze o gamă largă de versiuni îmbunătățite și noi de arme nucleare sugerează că doctrina reală depășește cu mult nivelul de descurajare de bază din doctrina oficială. Ea conturează strategii regionale de război sau chiar către arme menite să provoace teroare, arată aceștia.
Un exemplu citat pe scară largă implică așa-numitul Status-6 – cunoscut în Rusia ca „Poseidon” și în Statele Unite ca „Kanyon”.
Este o torpilă cu rază lungă de acțiune, cu propulsie nucleară pe care un document guvernamental rus a descris-o ca destinată să creeze „zone de contaminare radioactivă largă care ar fi nepotrivite pentru activități militare, economice sau de altă natură pentru perioade lungi de timp”.
Arma, care este în curs de dezvoltare, este concepută pentru a ataca porturile și orașele, pentru a provoca daune colaterale nediscriminatorii, cu încălcarea dreptului internațional.
