Linkuri accesibilitate

3 minute | Kremlinul vrea cedări teritoriale masive și garanții anti-NATO, ONU cere coridoare umanitare reale, prețul petrolului urcă rapid


Soldați și apărători ai orașului Odesa, port la Marea Neagră, în urmă cu 72 de ore. Cu un milion de locuitori, Odesa este o bijuterie arhitecturală, dar și un punct strategic cheie spre Gurile Dunării. Washington Post titrează azi cu litere imense: Odesa în fața atacului rusesc.
Soldați și apărători ai orașului Odesa, port la Marea Neagră, în urmă cu 72 de ore. Cu un milion de locuitori, Odesa este o bijuterie arhitecturală, dar și un punct strategic cheie spre Gurile Dunării. Washington Post titrează azi cu litere imense: Odesa în fața atacului rusesc.

Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați a anunțat că 1,7 milioane de ucraineni și-au părăsit țara. Este cel mai mare și mai rapid val de refugiați de la al doilea război mondial. Potrivit celor mai recente date, în România au rămas 80.000 din cei peste 261.000 sosiți de la începutul războiului.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Din presa internațională răzbat temeri că situația umanitară din Ucraina e pe cale să devină catastrofală. Marile orașe ucrainene sunt bombardate continuu, unele au rămas de zile întregi fără apă și electricitate, iar arma rusă nu respectă coridoarele umanitare de evacuare a civililor.

Iată principalele știri ale dimineții:

  • Statele Unite și Banca Mondială pregătesc un pachete financiare masive în sprijinul autorităților de la Kiev. În mediile politice și militare occidentale își face loc ideea că războiul implică deja Occidentul contra Rusiei, în apărarea Ucrainei.
  • Prețul petrolului a depășit 127 de dolari pe baril, cea mai mare creștere a prețului în ultimii 10 ani. UE încă importă gaz din Rusia, dar SUA negociază cu Venezuela sporirea producției.
  • Kremlinul și-a făcut ieri cunoscute cererile către Kiev: recunoașterea anexării Crimeei, a independenței regiunilor Donețk și Lugansk și obligația neutralității, adică blocarea intrării în UE și NATO. ONU intervine în criza refugiaților.

Sprijin financiar și militar activ în apărarea Ucrainei

Pe fondul veștilor teribile de pe frontul ucrainean, difuzate de media din întreaga lumea, în cercurile politice și militare de la Washington și Londra, își face loc ideea că Occidentul este deja implicat în războiul declanșat de Moscova contra Ucrainei.

Un exemplu vocal este senatorul șeful Comisiei de Politică Externă a Senatului american, democratul Bob Menendez, care le-a scris secretarului de stat Antony Blinken și ministrului Apărării Lloyd Austin. El a cerut ca Statele Unite să își asume pentru Polonia și „alte state”, posibil România, înlocuirea avioanelor de producție sovietică cu avioane de luptă de ultimă generație, dacă aceste state le vor trimite pe acelea Ucrainei. Militarii ucraineni știu să piloteze avioane sovietice, iar transferul aeronavelor s-ar simplifica, ceea ce ar grăbi întărirea forței de apărare a Kievului.

Administrația Biden a anunțat săptămâna trecută un plan de urgență în valoare de 32,5 milioane de dolari pentru Ucraina, dintre care 10 miliarde sprijin militar și umanitar. Acum însă, după cum notează Washington Post, republicanii și democrații au ajuns la un acord ca să susțină interzicerea importului de petrol rusesc.

Prețul petrolului, în urcare accelerată la nivel mondial

Din cauza războiului, prețul petrolului a depășit 127 de dolari pe baril, cea mai mare creștere a prețului în ultimii 10 ani.

Negocierile americane pentru interzicerea importului de petrol rusesc se poartă atât cu aliații occidentali, care încă analizează impactul imediat asupra economiilor lor, dar și cu state mari producătoare de petrol precum Venezuela care ar putea crește producția.

Moscova a replicat că în cazul unei interdicții din partea Statelor Unite, va opri furnizarea de gaze în Europa. Măsura ar lovi însă suplimentar Rusia prin impactul financiar.

Banca Mondială a aprobat împrumuturi și ajutor nerambursabil pentru Ucraina în valoare de 723 de milioane de dolari și pregătește un alt pachet financiar în valoare de 3 miliarde de dolari, după cum scrie BBC.

Cererile Rusiei și cererile ONU

Accelerarea deciziilor în domeniul militar și financiar vine în contextul cererilor maximale ale Moscovei în negocierile cu trimișii Kievului, echivalente cu o capitulare, dar și a nerespectării de către Moscova a coridoarelor umanitare de evacuare a civililor.

Pe lista cererilor transmise de regimul Putin se află încetarea oricăror acțiuni militare, înglobarea Crimeei la Rusia, recunoașterea independenței republicilor separatiste Donețk și Lugansk și renunțarea definitivă la integrarea în Uniunea Europeană și NATO, transmite Reuters.

Coordonatorul Națiunilor Unite în ajutor umanitar de urgență, Martin Griffiths, a cerut Rusiei să acccepte ca traseele coridoarelor umanitare să meargă în direcția dorită de refugiați, nu în Rusia sau Belarus, titrează BBC în cursul dimineții, rezumând reuniunea Consiliului de Securitate ONU.

Reprezentanții Rusiei la a treia rundă de negocieri au acceptat încetări ale focului pentru evacuarea civililor, dar nu pe rute spre Vest, după cum relatează Europa Liberă. Faptul este catalogat drept „cinic” întreaga presă internațională.

În plus, Times publică o analiză în care compară acțiunile Rusiei legate de semnarea unor acorduri de încetare a focului în orașe din Siria, și constantă că șefii militari ai Moscovei nici măcar nu intenționează să le respecte. Le folosesc ca pârghii de presiune în negocieri.

În acest timp, presa abundă în descrieri tulburătoare ale impactului bombardamentelor rusești asupra populației civile, The Guardian și New York Times plasându-se aici în fruntea celor preocupați de aspectele umanitare.

În seria sa de relatări legate de soarta civililor din Ucraina și refugiații în România, Europa Liberă a publicat ieri un material în care atrage atenția autorităților de la București asupra lipsurilor. De pildă, un tren direct de la Tulcea la București.

Această linie ar trebui să asigure fluxul refugiaților care vin prin regiunea Odesa din Ucraina la Isaccea. Iar problema se va agrava exponențial dacă Odesa se va afla sub tirul bombardamentelor rusești.

Alte subiecte:

  • Patriarhul Daniel condamnă în termeni categorici războiul Rusiei contra Ucrainei și cere credincioșilor din România să îi ajute pe refugiații ucraineni.
  • Astăzi se încheie șirul restricțiilor legate de pandemia de Covid19 pe teritoriul României, inclusiv măsurile privind achizițiile publice de urgență.

Nu uitați că ne puteți scrie pe treiminute@rferl.org.

Toate cele bune,

Elena

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

    TanaseE@rferl.org

XS
SM
MD
LG