Mariupol a fost atacat încă din prima zi a războiului ordonat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei.

Orașul-port aflat în apropiere de zona ocupată de separatiștii sprijiniți de Rusia a intrat aproape imediat sub asediu. Reuters relata în 24 februarie că s-au auzit sute de explozii, multe magazine s-au închis, iar unii locuitori începuseră se plece.

Este orașul în care Ucraina și lumea au văzut prima groapă comună din războiul ordonat de Vladimir Putin.

Este orașul în care o maternitate a fost bombardată, la fel ca zonele prin care erau evacuați civili, iar oameni trăiesc în beciuri, aproape fără mâncare, apă, căldură.

Joi, în 17 martie, Mariupol e în atenția lumii după bombardarea de o zi înainte a Teatrului din oraș, în care se adăposteau civili. Potrivit autorităților, în cursul zilei, „oamenii ies vii” din adăpostul de la Teatrul din Mariupol.

Nu este încă clar dacă aceasta înseamnă că toți cei din interiorul clădirii au supraviețuit.

E clar însă că atacatorii știau că acolo se adăpostesc civili.

Miercuri, consiliul local Mariupol a declarat că forțele ruse au distrus „în mod intenționat și cinic Teatrul Dramatic din inima orașului Mariupol”.

Bombardarea Teatrului se va adăuga, cu siguranță listei de atacuri care pot fi asociate crimelor de război. Iar comunitatea internațională le documentează.

Președintele SUA, Joe Biden, l-a numit, miercuri, în premieră în public, pe Vladimir Putin drept „criminal de război”. Tot miercuri, în Comisia de politică externă a Camerei Reprezentanților din SUA au început audieri pe tema faptelor comise de armata Rusiei în Ucraina.

Christo Grozev, directorul Bellingcat, un organism internațional independent de cercetători, anchetatori și jurnaliști, le-a spus aleșilor SUA că în topul atrocităților comise până la acel moment, pe primul loc se afla Atacul asupra maternității din Mariupol, din 9 martie 2022.

Rusia neagă, în general că ar ataca civili, în ciuda dovezilor. În cazul maternității din Mariupol, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus că „nu este prima dată când vedem strigăte jalnice cu privire la așa-zisele atrocități comise de armata rusă”. În clădire s-ar fi aflat luptători ucraineni din așa-numitul regiment Azov.

Națiunilor Unite l-au contrazis. În momentul atacului, maternitatea era operațională și era marcată clar drept unitate sanitară pentru civili.

Atacurile asupra orașului Mariupol au avut o violență extremă. Rusia și Ucraina stabiliseră instituirea unor coridoare pentru evacuarea civililor, care ar fi urmat să fie protejate de atacuri. Nu s-a întâmplat așa. În mod repetat, aceste coridoare, la orele decise pentru încetarea focului, au fost bombardate.

Două acorduri de încetare a focului au eșuat pe 6 martie, în Mariupol, punct cheie pentru controlul Crimeei și accesului la Marea Neagră.

Marți, în 8 martie, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe a anunțat că forțele Rusiei au bombardat, din nou, rutele de evacuare a civililor din orașul încercuit Mariupol.

„Încetarea focului încălcată! Forțele Rusiei bombardează acum coridorul umanitar de la Zaporojie la Mariupol”, a scris Oleg Nikolenko pe Twitter.

Apeluri pentru încetarea bombardamentelor pentru a permite oamenilor să plece au venit de și de la Crucea Roșie.

Miercuri, înaintea atacului asupra Teatrului din Mariupol, preşedintele Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (ICRC), Peter Maurer, spunea că oamenii din Mariupol sunt într-o situație de coșmar. Aceștia se adăpostesc în subsoluri înghețate și au nevoie disperată de hrană, apă și medicamente. „În numele umanității, această situație nu poate continua”, a spus el într-o postare pe Twitter.

Știri despre bombardamente în Mariupol apar aproape zilnic, de la începerea războiului ordonat de Vladimir Putin. Orașul este parte a unuia dintre fronturile deschise de armata Rusiei în Ucraina, explica pentru Europa Liberă România analistul militar Sandu Valentin Mateiu.

„Rezistența de la Mariupol este importantă pentru că face legătura dintre Crimeea și regiunile separatiste. În plus, atâta vreme cât Mariupol rezistă, nu se vor putea dezvolta fronturi spre nord”, spune acesta.

Înainte de începerea războiului, în 24 februarie, Mariupol avea circa 430 de mii de locuitori. Câți au rămas, nu se poate estima.

În 7 martie, autoritățile locale spuneau că sute de mii de oameni erau blocați în Mariupol, fără hrană și apă, sub un bombardament necruțător, în ciuda promisiunilor Rusiei de creare a unui culoar de tranzit umanitar.

În 12 martie, armata Rusiei a bombardat Moscheea Suleiman Magnificul din Mariupol.

În 13 martie, orașul-port ucrainean Mariupol apuiza ultimele rezerve de hrană și apă, potrivit autorităților locale și era la un pas de catastrofă umanitară.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că un convoi de aprovizionare se afla la doar două ore distanță de oraș, unde erau blocați circa 400.000 de oameni.