Primii refugiați ucraineni angajați în România au fost 44 de persoane transferate încă de la începutul lunii la fabrica din Bistrița a unei multinaționale de cablaje electrice pentru industria auto, prezentă și pe piața ucraineană.
Numărul angajărilor a continuat să crească, iar până la mijlocul săptămânii aproape 300 de cetățeni din Ucraina au fost angajați cu contracte de muncă, potrivit ministrului Muncii, Marius Budăi.
Guvernul și ministerul de resort au modificat legislația, astfel încât refugiații să nu necesite avize de muncă sau de lungă ședere. Numărul ofertelor lansate de companii, prin Agenția Națională de Ocupare a Forțelor de Muncă sau portalurile de recrutare, a ajuns între timp la ordinul miilor.
Dincolo de relocările de angajați, există numeroși refugiați, în special femei și mame, care au decis pe cont propriu, ori în grupuri mici, să rămână și să lucreze în România, impresionate de primirea de care au avut parte.
„Vrem să dăm și noi o mână de ajutor, în România!”
Este și cazul Alionei (47 de ani), ajunsă care a ajuns la Cluj-Napoca din micuțul orășel Slavutîci, din nordul Ucrainei, în apropierea graniței cu Belarus.
„Ne-am dat seama că e o chestiune de zile până orașul nostru, din apropierea centralei de la Cernobîl, va fi ocupat”, spune Aliona. „E ceva inacceptabil pentru mine, ca persoană, să fiu sub ocupație, rusească. Așa că ne-am decis să plecăm urgent, pentru că în ziua următoare poate nu ar mai fi fost posibil”.
Femeia a sosit în România în urmă cu peste două săptămâni, alături de fiica sa, în vârstă de 15 ani. Este una dintre femeile ucrainene cu calificare superioară și experiență solidă în muncă - a lucrat inclusiv în proiectul de realizare a unui sistem de protecție anti-radiații la Cernobîl, dar și într-o fermă de turbine eoliene.
În ultimele patru luni a muncit la Kiev, dar la declanșarea invaziei rusești a decis să revină în orășelul de baștină. Soțul i-a rămas acolo, la fel ca părinții și alte rude apropiate.
Ea și fiica plănuiau inițial să ajungă în Polonia, unde studiază băiatul de 21 de ani, dar au optat în cele din urmă pentru România.
„Am văzut că mulți dintre refugiații din Ucraina se întreabă cum vor fi primiți și integrați cu adevărat în țările din Vest, așa că am decis să rămânem aici, cel puțin pentru o perioadă. Vrem să îi ajutăm și pe alți refugiați să se adapteze aici și să le dăm o mână de ajutor și românilor care continuă să sprijine extraordinar oamenii din Ucraina, cu echipamente, medicamente și alte lucruri”.
România, familiară cu Ucraina
Aliona va lucra în ONG-ul care operează hotelul unde este cazată alături de fiica ei. Faptul că și-a înscris între timp fata la școală la Cluj-Napoca, alături de alți zeci de copii ucraineni, este un argument în plus pentru decizia de rămâne și a munci, cel puțin o perioadă, în oraș.
„M-am întâlnit și cu alte mame, cu unul sau mai mulți copii, care au decis să rămână aici. Am fost surprinși inițial de cum am fost primiți în România, cum ne-au ajutat inclusiv cu locuri în școli pentru copii și poate că ne e de fapt mai apropiată, mai familiară, ca mentalitate”, a mai povestit ea.
Ea a mărturisit că șederea în România va depinde și de statutul cu care vor putea rămâne în țară.
Refugiați pentru refugiați
Rareș Călugăr, directorul hotelului din Cluj-Napoca unde locuiește în prezent Aliona, alături de alți refugiați ucraineni, spune că, de la începutul războiului din Ucraina, aproximativ 70 de refugiați au poposit în hotelul închiriat de ONG-ul Phoneo pe care îl conduce.
O parte din imobil și-a păstrat funcțiunea de bază, în timp ce în celelalte organizația, care aparține de o Biserică protestantă, desfășoară activități educative și de socializare, pentru adolescenți și vârstnici.
În activități au fost integrate acum și persoanele din Ucraina, care sunt sprijinite și cu găsirea unor soluții de locuit pe termen lung.
Rareș Călugăru s-a gândit că angajarea Alionei dar și a Iuliei, psiholog, poate fi atât în folosul lor cât și al activității organizației, care se concentrează acum pe sprijinirea ucrainenilor, refugiați, sau încă în țara natală. Cele două femei și mame au devenit și persoanele de legătură cu refugiații care continuă să sosească în oraș.
„Aliona ne va ajuta cu activitatea birocratică, cu aspecte ce țin de legislația ucraineană, dar și cu achizițiile pentru un nou transport pe care îl trimitem în Ucraina. Iulia va oferi consiliere pentru refugiați, pe care am încercat să îi integrăm și în activitățile pe care le organizam deja în mod obișnuit”, explică Rareș Călugăr.
Aliona este de altfel unul din oamenii cheie în pregătirea unui al treilea transport umanitar consistent, inclusiv cu echipamente electrice, pe care ONG-ul îl va trimite în Ucraina. Primele două au constat în alimente și materiale sanitare.
Arhitect și inginer, tată de patru copii
Jenya (40 de ani) a ajuns în România de două săptămâni, cu soția și cu cei patru copii, dar și cu una din bunicile acestora. Locuiesc într-o casă renovată în timp record de proprietar și numeroși voluntari și au decis și ei să rămână în țara vecină.
Pentru capul unei familii atât de numeroase, găsirea unui job este esențială.
„Ni s-a oferit cazare și tot ce mai avem nevoie, sperăm că vom putea să revenim la o viață normală. Ce se întâmplă în Ucraina e dramatic, am 40 de ani și tot ce am agonisit acasă a trebuit să las în urmă, am plecat doar cu mașina”, a povestit el.
Jenya este licențiat atât în arhitectură cât și în inginerie civilă și a început demersurile pentru găsirea unui loc de muncă.
„Cred că am posibilități de creștere mai mari aici decât în Ucraina, pentru că la vechile locuri de muncă nimeni nu îmi solicita engleza, dar de când sunt în România o folosesc zilnic”, a explicat el.
Bărbatul a depus deja CV-uri, a fost chiar și la un interviu și așteaptă acum feedback-ul companiilor.
„Cea mai bună integrare este dacă oamenii au și ocazia să lucreze”
Vlad Negru conduce un birou de arhitectură cu 15 oameni la Cluj-Napoca, cu proiecte în special în special în retail și urbanism. Firma și-a anunțat încă de la începutul lunii, pe pagina de Facebook, intenția de a angaja doi arhitecți ucraineni, oferind la pachet și cazare.
„Ne-am gândit pe de o parte cum ne putem implica și noi, iar pe de altă parte am zis că o formă bună de integrare e ca oamenii care ajung aici să aibă posibilitatea să și lucreze, altfel va fi un efort foarte mare și pentru noi ca țară să îi ajutăm pe termen lung”, a spus arhitectul.
Anunțul, urmat de un formular care a centralizat toate candidaturile, a strâns peste 70 de înregistrări.
„Majoritatea vrea să lucreze remote, ceea ce e un pic complicat, pe de o parte pentru că la ei situația este volatilă, pe de altă parte lucrăm cu destul de multe date personale, confidențiale. Suntem în discuții cu doi dintre ei, să vedem dacă se vor concretiza”, a spus Vlad Negru.
Între timp, lista candidaturilor a fost popularizată în rândul breslei arhitecților din România.
„La fel ca alți colegi, am zis că putem să oferim inclusiv spațiu de lucru la noi în birou, pentru 2-3 arhitecți, chiar dacă lucrează pentru altcineva. Deci nu ținem să recrutăm cu orice preț, ci e am văzut-o în primul rând ca o inițiativă umanitară”.
Peste 2.300 de joburi pentru ucraineni
Aproape 80 de companii din România au lansat până acum peste 2.300 de locuri de muncă pentru refugiații ucraineni, potrivit datelor furnizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), la solicitarea Europei Libere.
„Principalele domenii de activitate pentru locurile de muncă vacante declarate de angajatori sunt: restaurante; fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp); fabricarea altor fire și cabluri electronice și electrocasnice; fabricare material rulant; fabricarea de echipamente electrice și electronice pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule”, ne-au transmis reprezentanții Agenției.
Potrivit acestora, principalele meserii cerute sunt de ambalator manual, confecționer-asamblor articole din textile, dar și de muncitori necalificați.
În unele județe, precum Cluj, există însă oferte și pentru personal înalt calificat. Din cele 100 de oferte anunțate prin AJOFM, aproximativ 40 erau pentru programator în IT.
Posturile menționate de angajatori ca disponibile pentru refugiați indică faptul că pot fi ocupate de aceștia, fără a îi exclude pe cetățenii români.
Pe de altă parte, 250 de cetățeni din Ucraina fuseseră înregistrați în platformele AJOFM-urilor, pentru găsirea unui loc de muncă.
Dintre aceștia, aproape 180 au și fost angajați în posturi precum confecţioneri cablaje auto, specialiști industria auto, confecţioneri în indutria textilă, muncitori în domeniul construcțiilor, dar și violonist sau şofer.
Cetățenii ucraineni se pot angaja și fără a trece însă prin filtrul AJOFM-urilor. Astfel, până la mijlocul săptămânii aproape 300 fuseseră angajați, potrivit ministrului muncii, Marius Budăi.
„Sunt sute de companii care angajează”
Există și inițiative private care le facilitează accesul cetățenilor ucraineni pe piața muncii.
Acceleratorul de business InnovX-BCR și start-up-ul românesc Joblo au lansat de la începutul lunii o platformă de recrutare, atât cu anunțuri cât și cu informații în limba ucraineană utile pentru cetățenii ucraineni care vor să se angajeze.
Portalul de recrutare eJobs a lansat din această săptămână o secțiune specială a site-ului, cu anunțuri ale firmelor care doresc să angajeze refugiați din Ucraina. Inclusiv anunțurile sunt în limba ucraineană.
„Am creat secțiunea 100% în ucraineană pentru ca firmele care postează anunțuri să nu o vadă ca un exercițiu de PR, ci pur și simplu prin faptul că tot textul e tradus și exclusiv în ucraineană, înseamnă că angajatorul acceptă pur și simplu că persoanele candidate știu în primul rând limba respectivă. Asta nu exclude să le solicite și o altă limbă, engleză, spre exemplu”, a spus pentru Europa Liberă Bogdan Badea, CEO-ul companiei.
„Rar am mai văzut atâta solidaritate, inclusiv în privința joburilor”
În doar câteva zile secțiunea în ucraineană a strâns aproximativ 250 de anunțuri, în mai toate domeniile, de la IT și banca la producție la alimentație sau magazine pentru animale de companie.
Badea a spus că, indiferent de canalul de recrutare folosit, disponibilitatea firmelor din România de a angaja persoane refugiate din Ucraina este foarte mare.
„Doar la noi pe portal sunt cam 130 de companii care oferă cele 250 de joburi. Realitatea e că în țară sunt câteva sute de firme, lejer, dornice să le ofere o șansă cetățenilor ucraineni. E și nevoia de personal, dar și solidaritatea, cred că e pentru prima dată când simt că se unesc toți, companie, candidați, angajați, într-o cauză comună, rar am mai văzut așa ceva”, a spus el.
În opinia sa, domeniile în care ofertele de muncă se pot concretiza și în posturi ocupate sunt cele în care cunoașterea limbii engleze nu este o necesitate.
„Aș vedea angajări în saloanele de cosmetică, știu și cazuri concrete, pe liniile de producție, în fabrici, se putea și în construcții, domeniu cu o nevoie destul de mare de locuri de muncă, dar nu știu câți bărbați au ajuns și au și rămas la noi. Sunt și multe femei cu studii superioare, vorbitoare de engleză, iar acestea își pot găsi mult mai ușor joburi, inclusiv în marketing sau vânzări”, a mai spus specialistul.
Bogdan Badea a ținut să aprecieze că în condițiile în care România rămâne o țară preponderent de tranzit a refugiaților, efervescența în privința joburilor e mult mai redusă față de țări precum Polonia și chiar Ungaria, unde portalul de recrutare este de asemene prezent, în mod indirect.
„Am discutat cu mai multe firme și există nevoia și dorința de a angaja persoane refugiate. Fiind vorba în special de femei, discutăm de posturi ce necesită un efort fizic mai mic, pe partea de ambalare, depozitare”, ne-a declarat Ciprian Morcan, președintele clusterului Mobilier Transilvan, care grupează mai multe companii din industria mobilei din zona Ardealului.
Și în sectorul mobilei, angajatorii au început să recurgă la aducerea de angajați din țări asiatice, pe fondul crizei de personal, astfel că angajarea de refugiați poate contribui la umplerea parțială a acestui deficit, a spus Morcan.
El speră doar ca dacă se va generaliza angajarea refugiaților să nu afecteze pragul numărului de angajați extra-comunitari care pot lucra în România, aprobat de Guvern pentru acest an.
Angajare cu declarație pe proprie răspundere
Încă de la începutul săptămânii trecute, Ministerul Muncii anunța flexibilizarea legislației pentru accesul la locuri de muncă al refugiaților ucraineni.
Astfel, potrivit Ordonanței de Guvern 20 din 9 martie, cetățenii refugiați din Ucraina o pot face fără obținerea unui aviz de muncă. De asemenea, persoanelor angajate li se prelungește dreptul de ședere în scop de muncă, peste cele 3 luni aferente statutul de refugiat, fără a le fi necesară o viză de lungă ședere.
Chiar și dacă nu dețin diplomele sau actele care să le ateste competențele, se pot angaja prin completarea unei declarații pe proprie răspundere, prin care aceștia afirmă că îndeplinesc criteriile profesionale ale jobului pe care urmează să îl ocupe.
Încadrarea în muncă a refugiaților din Ucraina care nu dețin documente care să le ateste pregătirea profesională se poate face pe o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea de prelungiri cu intervale de câte 6 luni, pentru maximum încă un an.
Mai mult, oficialii Ministerului Muncii și ai ANOFM au anunțat că refugiații sunt sprijiniți inclusiv cu consiliere și mediere în muncă.
Deși măsurile de flexibilizare au fost anunțate încă din 7 martie, CEO-ul Ejobs Bogdan Badea a spus că abia din cursul acestei săptămâni a fost posibilă cu adevărat angajarea efectivă a acestora.
Nevoie de angajați, inclusiv pentru obiectivele din PNRR
La rândul său, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), Cristian Pârvan, ne-a spus că măsurile de încadrare în muncă trebuie completate de facilitarea legăturii între angajatori și persoanele refugiate angajabile:
„Vedeți că foarte mulți dintre ei pleacă, spre alte țări. Am văzut că au fost angajări, știu și eu firme interesate, dar trebuie să știm cât de mare e și interesul celor care intră la noi în țară. Trebuie puse la punct și procedurile, pentru că nu e vorba doar de angajare, ci să vezi dacă e cu familie, sau nu, unde vor locui, deci angajarea nu e un proces foarte simplu, mai ales pentru cineva care vine de afară, în situația aceasta nenorocită”, a spus el.
Pe de altă parte, Cristian Pârvan afirmă că necesarul de angajați este în continuare foarte mare în industria românească, inclusiv pentru atingerea obiectivelor de investiții din Planul de Redresare și Reziliență (PNRR).
„În mod concret, în industria constructoare de mașini, ar fi foarte util. Limba nu ar fi neapărat o problemă, având în vedere că s-au adus muncitori din India, Vietnam. Deci sunt meserii unde e nevoie mare de personal, dar trebuie puse la punct toate procedurile. Pe termen scurt se implică și firmele direct, dar pe mai încolo trebuie o politică foarte coerentă”, a concis președintele PIAROM.
