Tocmai aici s-ar putea găsi cheia stabilirii vinovăției Rusiei și încadrării juridice a atrocităților din Ucraina. Potrivit definiției, genocidul este tentativa deliberată de a extermina un grup rasial, etnic, religios sau național.
Dacă ideologia din spatele deciziilor lui Vladimir Putin promovează anihilarea Ucrainei, a identității ei, aceasta poate deveni argument în demonstrarea comiterii deliberate a crimelor de la Bucea, Borodianka, Mariupol și multe alte locuri în care civilii ucraineni au devenit victime ale forțelor Rusiei.
Michel Eltchaninoff scrie în cartea „În capul lui Putin (Dans la tête de Vladimir Poutine ), publicată în 2014, că „Uniunea Sovieticǎ nu a fost o ţarǎ, ci un concept. Cu Putin în frunte, Rusia este din nou numele unei idei".
Eurasianismul, o ideologie mesianică extrem de încărcată, a fost promovat de ani buni de ideologi apropiați lui Putin, precum Alexandr Dughin, omul cu figură de profet exaltat, cultivat și de cercurile naționaliste și ortodoxiste de la București, sau de Serghei Karaganov, fost consilier al lui Boris Elțîn și Vladimir Putin.
Eurasianismul nu este o invenție a lui Dughin sau Karaganov, ei sunt însă cei care îl răspândesc în spațiul public și la urechea lui Putin, justificând ideologic invadarea Ucrainei și conceptul de „Eurasia Mare”.
Un alt promotor al acestui concept este politologul şi filosoful rus Timofei Sergheiţev, care a publicat în aprilie un articol în Ria Novosti, agenția de propagandă a Kremlinului, în care spunea că Ucraina nu poate exista ca stat naţional şi că ucrainenii trebuie „denazificaţi”.
„Denazificarea este necesară atunci când o parte semnificativă a poporului - cel mai probabil majoritatea - a fost stăpânită şi atrasă de regimul nazist în politica sa. Adică atunci când ipoteza „oamenii sunt buni - guvernul e rău” nu funcţionează. Recunoaşterea acestui fapt stă la baza politicii de denazificare“, scria Timofei Sergheiţev.
Karaganov: Războiul este pentru viitoarea ordine mondială și Rusia nu-și permite să-l piardă
Serghei Karaganov este în prezent președintele de onoare al unui think-tank din Moscova, Consiliul pentru Politică Externă și de Apărare și promotorul principiul „distrugerii constructive”, cunoscut și sub numele de „doctrina lui Putin”.
Într-un interviu dat în aprilie pentru Britain's New Statesman, Karaganov spune că s-a gândit la acest război încă din 1997 și că scopul lui este să pună capăt expansiunii NATO, iar pe parcurs au fost adăugate concepte precum „denazificarea” și „demilitarizarea Ucrainei”.
Presa rusă de stat cere anihilarea Ucrainei
Agenția rusă de presă, RIA Novosti, a publicat în 3 aprilie un editorial intitulat: „Ce e de făcut cu Ucraina?” Textul este un apel la anihilarea așa-numiților „naziști pasivi”, „imposibil de reeducat”, la anihilarea „artificialei” identități ucrainene și chiar a numelui Ucraina. Teza principală este: „Denazificarea implică, inevitabil, dezucrainizarea”.
Este un război, avertizează Karaganov, pe care Rusia nu își poate permite să-l piardă, pentru că este un război existențial.
„Rezultatul acestui război ar putea implica împărțirea Ucrainei, într-un fel sau altul. Să sperăm că va mai rămâne ceva numit Ucraina la sfârșit. Dar Rusia nu își poate permite să piardă, așa că avem nevoie de un fel de victorie. Și dacă există sentimentul că pierdem războiul, atunci cred că există o posibilitate sigură de escaladare. Acest război este între Occident și Rusia pentru o viitoare ordine mondială. Miza elitei ruse este foarte mare – pentru ei este un război existențial”, explică Serghei Karaganov.
Dacă Ucraina va deveni un „stat prietenos” nu va fi nevoie de o absorbție a acesteia în Federația Rusă, dar, oricum, spune Karaganov, Donbas va fi absorbit, iar alte părți ale Ucrainei ar putea fi împărțite între Polonia și România.
În situația în care s-ar fi reușit „rezolvarea acestui conflict pe cale pașnică”, atunci nu e dubiu că „părți din Europa s-ar fi orientat spre Eurasia Mare, în care Rusia ar fi jucat un rol-cheie. Acest scenariu este acum amânat, dar Europa trebuie să dezvolte relații cu Eurasia Mare”.
Este puțin probabil ca America să apere Europa cu arme nucleare sau să intervină împotriva unei puteri nucleare așa cum este Rusia.
Karaganov nu exclude o escaladare a conflictului în sensul unei confruntări directe între NATO și Rusia.
„Dacă președintele american ar lua o astfel de decizie ar fi o nebunie, pentru că nu ar fi 1914 sau 1939, ar fi ceva mult mai mare (…) Oricum, suntem deja într-o situație mult mai periculoasă decât acum câteva săptămâni”.
Alexandr Dughin: E un război ideologic și spiritual cu Occidentul
Alexandr Dughin, un alt ideolog al lui Putin, a susținut într-un interviu pentru Rete4, că războiul nu este unul între Rusia și Ucraina, ci unul al civilizațiilor, „un război ideologic între Occident și Rusia. Occidentul reprezintă ideologia neoliberală, ordinea mondială unipolară care vrea să distrugă toate opozițiile. (...)Acesta este sensul cel mai profund al acestui război”.
„Este un război al valorilor, al valorilor rusești împotriva valorilor occidentale moderne și postmoderne. Este un război spiritual”, continuă ideologul.
De ce sprijină Occidentul Ucraina? De ce sprijină Zelensky batalioanele naziste? Pentru a crea o identitate artificială ultranaționalistă în Ucraina. Ucraina care nu era o națiune.
Potrivit lui Alexandr Dughin, noua ordine mondială a lui Putin și a Rusiei se va opune Occidentului, spunea el într-un interviu pentru Il Tempo din 27 martie.
O lume multipolară presupune existența unor civilizații diferite, iar rolul Occidentului ca centru al lumii va fi, în consecință, abolit.
„Într-o lume multipolară, monopolul Occidentului în sistemele militar, economic, ideologic și cultural va fi abolit. Acesta este sensul confruntării tensionate din Ucraina. Este un conflict militar care însoțește schimbarea ordinii mondiale și trecerea la multipolaritate”, afirmă ideologul Kremlinului.
Iar în această multipolaritate „un rol central în va juca Eurasia”, punctează Dughin.
Eurasismul, ideologie mesianică
Dar toate aceste idei au rădăcini mult mai adânci și merg spre filosofii ortodoxiști ruși de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, pe care Putin îi invocă adesea.
De fapt, eurasianiștii au militat întotdeauna pentru reanexarea Crimeei, readucerea Ucrainei la sânul generos al Maicii Rusia și distrugerea Occidentului.
Michel Eltchaninoff explică în primele pagini din cartea „În capul lui Putin”(editura Solin/Actes Sud, 2014 ) care sunt ideologii din care se inspiră și la care se raportează Putin pentru a justifica „misiunea salvatoare” a Rusiei.
„Începutul lui ianuarie 2014. Înalții funcționari, guvernatorii regiunilor, cadrele de partid din Rusia unită primesc un cadou singular din partea administrației prezidențiale: cărți de filosofie! Misiunea noastră de Ivan Ilyin, Filosofia inegalității de Nicolai Berdiaev și Îndreptățirea binelui de Vladimir Soloviev, cărți ale unor gânditori ruși din secolele al XIX-lea și al XX-lea”, scrie Eltchaninoff.
Lumea filosofilor preferați ai lui Putin este o lume plină de misticism, patetică și melodramatică, împănată de viziuni escatologice grandioase.
Gânditori care l-au influențat pe Putin
Alți gânditori care l-au influenţat pe Putin sunt Constantin Leonţiev, care a trǎit între 1831 şi 1891, un critic vehement al Occidentului, sau Nicolas Danilevski (1822-1875), autorul unei cǎrţi celebre - „Rusia și Europa”, în care expune poziţii slavofile şi panslaviste. Un alt „guru" ideologic al lui Putin este Lev Gumilev (1912-1992), ideolog al „eurasismului", adept al unei teorii în virtutea cǎreia popoarele au o biologie a lor şi o energie vitalǎ.
Ivan Ilyin, fost un specialist în Hegel, expulzat din Rusia de Lenin, în 1922, a devenit reprezentatul celei mai reacţionare facţiuni a emigraţiei ruse din Occident, anticomunist și antiliberal. Ivan Ilyin a utilizat formula „dictaturǎ democraticǎ", atât de dragǎ lui Putin.
„Suntem încrezători că va veni ceasul când Rusia se va ridica din dezintegrare și umilire și va începe o epocă de nouă dezvoltare și măreție”, a scris Ilyin în Misiunea noastră.
Ideile de forță ale lui Ilyin, dar și a celorlalți filosofi admirați de Putin sunt: excepționalismul rusesc, credința ortodoxă și autocrația, toate urmând să stea la temelia rolului grandios pe care Rusia urma să-l joace pe scena lumii.
Impresionat de măreția anunțată a destinului Rusiei, Putin a fost personal implicat în reîngroparea rămășițelor lui Ilyin pe pământul rusesc. În 2009, la mormântul acestuia, Putin a avut un moment de fervoare naționalistă. „Este o crimă când cineva începe să vorbească despre separarea Rusiei și a Ucrainei”.
Ilyin și Berdiaev descriu lupta sufletului rus împotriva occidentului- anticreștin, materialist și decadent-, obligația de a apăra „valorile tradiționale pentru a evita haosul moral”. „După ce ne-am pierdut legătura cu Dumnezeu și cu tradiția creștină, omenirea a fost orbită moral, cuprinsă de materialism, iraționalism și nihilism”, scrie Ilyin.
Sunt idei pe care le auzim astăzi de la ideologii Kremlinului și le regăsim în discursurile lui Putin mai vechi sau cele prin care încearcă să justifice „operațiunea specială” în Ucraina: un război care trebuie să restabilească distincția dintre bine și rău, unde, evident, binele e reprezentat de valorile tradiționale rusești, de cultura și credința în Dumnezeu a poporului.
Este ceea ce auzim și de la Patriarhul Kiril. În predica de duminică, 3 aprilie, în timp ce lumea descoperea oripilată masacrul de la Bucea, patriarhul a susținut din nou războiul împotriva Ucrainei, așa cum a făcut încă din prima zi a invaziei.
„Poporul nostru trebuie să se trezească și să înțeleagă că a venit un moment special, de care depinde destinul istoric al poporului nostru” - Patriarhul Kiril.
Referindu-se la ucraineni, Kiril a amintit marea doctrină: „Toate aceste popoare formează Sfânta Rusia”.
Toți acești filosofi au o concepție mesianică, o viziune epică despre rolul Rusiei în lume, care, așa cum spune Berdiaev „a exaltat întotdeauna Rusia ca țară care ar ajuta la rezolvarea problemelor umanității”.
Dar Rusia este o cetate asediată, spun Ilyin și Berdiaev, care să trebuie să reziste în fața Occidentului putred, prin potențialul său spiritual incomensurabil.
În eseul său din 1948, „Ce presupune dezmembrarea Rusiei pentru lume”, Ilyin consideră că dezmembrarea Rusiei ar fi o catastrofă, exact tragedia clamată și acum de Putin.
„Ce a însemnat disoluţia URSS? A însemnat dispariţia Rusiei istorice sub numele de URSS. Pentru mine, la fel ca pentru majoritatea cetăţenilor, a fost o tragedie”. Iar această tragedie trebuie să înceteze, iar Rusia să-și recapete gloria și puterea de odinioară”, spune Putin.
