Dmitri Șkrebeț cunoaște adevărata soartă a fiului său, în vârstă de 20 de ani, chiar dacă autoritățile ruse încă nu i-au spus.
Igor Șkrebeț era bucătar la bordul crucișătorului Moskva, aflat în largul Mării Negre, când acesta a fost lovit de două rachete ucrainene Neptune pe 13 aprilie. Moscova a atribuit dezastrul unei explozii a muniției aflate la bordul navei.
Nava amiral a flotei ruse de la Marea Neagră, Moskva, care avea la bord aproximativ 500 de membri ai echipajului la momentul respectiv, a fost cuprinsă de flăcări și s-a scufundat pe vreme furtunoasă a doua zi, înainte de a ajunge în port.
Tatăl lui Igor a spus că ofițerii de marină l-au contactat pentru a-i spune că fiul său nu e mort, ci mai degrabă se află printre cei „dispăruți”, o declarație pe care nu o crede având în vedere circumstanțele.
„Băieți dispăruți în larg?!!!” a scris el într-o postare pe contul său de VKontakte.
La cinci zile după pierderea Moskvei - cea mai mare navă scufundată în 40 de ani - încă nu se cunoaște soarta echipajului. Rusia nu a oferit nicio declarație oficială despre numărul marinarilor morți în urma incidentului - sau inclusiv dacă există morți.
Într-o declarație la scurt timp după incident, Moscova a transmis că autoritățile ruse au salvat „întregul” echipaj. Ulterior, însă, trimiterea la „întreg” a început să lipsească.
Șkrebeț este unul dintre cei cel puțin patru marinari considerați dispăruți sau morți de statul rus, pe baza postărilor de pe conturile de social media ale membrilor familiei.
Varvara Vakhrușeva a postat pe rețelele de socializare că soțul ei, Ivan Vakhrușev, a fost ucis în incident. Ea a spus că a primit un apel de la oficialii marinei ruse în după-amiaza zilei de 14 aprilie. Comandantul șef al marinei ruse, amiralul Nikolai Yevmenov, s-a întâlnit cu echipajul Moskvei în portul Sevastopol pe 16 aprilie.
Un videoclip al întâlnirii, postat pe rețelele de socializare, îi arată pe marinarii supraviețuitori, aliniați în două rânduri - aproximativ 100 de persoane. Nu este clar dacă restul de 400 de membri ai echipajului sunt fie morți, fie răniți.
Coroane de flori depuse la un memorial din Sevastopol și postate pe rețelele de socializare au fost dedicate „navei și echipajului”, o confirmare indirectă a deceselor de la bordul crucișătorului.
Bătrânul Șkrebeț a mers la un spital din Sevastopol împreună cu soția sa în căutarea cadavrului fiului lor. Au dat de aproximativ 200 de tineri acoperiți de arsuri, dar nu și de băiatul acestora, a spus Irina Șkrebeț.
„Ne-am uitat la fiecare copil ars. Nu pot să vă spun cât de greu este, dar nu l-am găsit pe al meu. Erau doar 200 de oameni acolo, iar pe crucișător erau peste 500. Unde sunt ceilalți?” Irina Șkrebeț a spus într-un interviu pentru publicația The Insider.
Autoritățile de la Moscova au o istorie extinsă când vine vorba de ascunderea catastrofelor și a numărului de victime, fie în timpul războiului sau pe timp de pace.
În august 2000, o torpilă de la bordul submarinului nuclear Kursk a explodat, ucigând majoritatea membrilor echipajului său și scufundându-se alături de cei 23 de supraviețuitori la fundul mării. Tragedia a luat viețile tuturor celor 118 marinari aflați la bord.
Explozia a fost captată de seismografele din întreaga Europă, dar marina rusă nu a recunoscut în mod public catastrofa produsă.
Președintele Vladimir Putin, pe atunci la începutul primului său mandat la Kremlin, a continuat să plece în vacanță la Marea Neagră și nu a făcut nicio declarație despre Kursk timp de mai mult de o săptămână, până la întoarcerea sa la Moscova.
În timpul războaielor din Cecenia din anii 1990 și începutul anilor 2000, Moscova a ținut sub control numărul soldaților și civililor uciși. La fel și cu actualul război din Ucraina. Rusia a declarat oficial că mai puțin de 2.000 de soldați au murit, în ciuda dovezilor tot mai evidente că numărul lor este mult mai mare.
Statele Unite și aliații occidentali au evaluat la începutul acestei luni numărul soldaților ruși uciși la 10.000.
Printre morți se numără inclusiv recruții noi, deși Moscova a spus inițial că nu sunt trimiși la război. După ce au recunoscut că unii au fost trimiși accidental în Ucraina, oficialii ruși au transmis că recruții rămași se vor întoarce în țară.
Cu toate acestea, Igor Șkrebeț este unul dintre cei cel puțin patru recruți „dispăruți” de la bordul Moscovei, a declarat tatăl său pentru Crimea.Realities, un canal de știri al Europei Libere. Tânărul Șkrebeț, un locuitor din Ialta, Crimeea, a fost recrutat în iulie.
„Cred că oamenii care au permis ca acest lucru să se întâmple ar trebui să fie pedepsiți”, a declarat Dimitri Șkrebeț pentru Europa Liberă. „Și cum mint cinic pe canalele (de televiziune, n.r.) că toți sunt în viață. Cum pot minți într-un mod atât de cinic?”
Șkrebeț a declarat pentru Europa Liberă că a fost contactat de rudele altor trei recruți dispăruți și că au trimis un apel către armata rusă, întrebând ce s-a întâmplat cu adevărat cu fiii lor.
El a spus că una dintre cei care l-au contactat a fost mama unui recrut din Sankt Petersburg, o posibilă doamnă Uliana Tarasova, care a anunțat pe rețelele de socializare că și fiul ei, Mark Tarasov, este dat „dispărut”.
Tarasov a fost recrutat in decembrie și în aceeași lună a postat o fotografie cu el în uniformă de marinar pe contul său de Instagram, potrivit agenției de presă Agenstvo.
Mai târziu în aceeași lună, Tarasov a postat o fotografie cu el însuși în uniforma sa de marinar pe contul său de Instagram, transmite Agenstvo.
„Ne vedem peste un an”, a scris el.
Articol scris de Todd Prince pe baza reportajelor Current Time, Crimeea.Realități și serviciul ucrainean al Europei Libere, tradus de Sorin Dojan.
