De la invazia sa din 24 februarie a Ucrainei, Moscova s-a confruntat cu sancțiuni severe asupra economiei sale, tot așa cum Kievul a devenit beneficiarul unui val de ajutor politic și militar occidental.
Pentru China, războiul Rusiei în Ucraina are și o parte instructivă.
Autoritățile de la Beijing urmăresc îndeaproape răspunsul Occidentului față de Moscova pentru a înțelege mai bine potențiala reacție în cazul unei invazii chineze a Taiwanului, teritoriu pe care China îl revendică și a amenințat că-l invadează dacă Taipeiul refuză să se supună controlului său.
Directorul CIA, William Burns, a declarat pentru Financial Times pe 7 mai că răspunsul dur al Occidentului împotriva Moscovei a fost o surpriză pentru conducerea Chinei și că i-ar putea afecta calculele făcute pe seama Taiwanului.
Pe de altă parte, Burns a spus că nu crede că dorința pe termen lung a președintelui chinez Xi Jinping de a obține controlul asupra Taiwanului s-ar fi schimbat între timp.
Deci, ce învățături trage Beijingul din războiul din Ucraina?
Conducerea chineză pare ghidată de un impuls de încredere în sine, o tendință deja în curs, dar pe care războiul din Ucraina a făcut-o mai imperativă pentru Beijing.
Între timp, companiile chineze se mișcă cu prudență în relația cu economia sancționată a Rusiei, în ciuda faptului că atât Xi, cât și președintele rus Vladimir Putin au vorbit în februarie despre un parteneriat „fără limite”.
Cu îngrijorarea crescândă la Beijing că economia țării ar putea fi blocată de puterile occidentale prin sancțiuni și penalități similare cu cele impuse Rusiei, Europa Liberă a discutat cu Alicia Garcia-Herrero, economistul șef pentru Asia-Pacific al băncii de investiții Natixis.
RFE/RL: Am văzut o mulțime de titluri în ultima vreme despre rafinării chineze care cumpără petrol rusesc la preț redus. Ce părere aveți despre aceste mișcări și ce ne spune asta despre modul în care China va aborda economia rusă?
Alicia Garcia-Herrero: Nu există un răspuns evident aici. China se apropie de Rusia la suprafață, cel puțin, într-un mod foarte prietenos. Când ne uităm la cuvinte mai degrabă decât la fapte, narațiunea este extrem de pozitivă: atât oficial, cât și în mass-media; dar, în realitate, China este destul de ezitantă și foarte atentă la evitarea sancțiunilor din SUA.
Vedem, cu siguranță, când este vorba de bănci, că acestea au încetat, în general, să mai ofere scrisori de credit Rusiei. De asemenea, știm din dovezi anecdotice că unele rafinării mai mici chineze cumpără petrol adesea la o rată redusă. Dar, pentru mine, aceasta nu este o mare dovadă a sprijinului masiv, deoarece India face la fel și multe alte țări. Prin urmare, nu aș vedea asta ca un schimbător de joc.
Ceea ce ar putea schimba jocul sunt exporturile chineze în Rusia, dar exporturile de ceea ce trebuie, adică exporturi de semiconductori, în special semiconductori de fuziune comerciali și militari, pentru că știm că Rusia are nevoie de asta pentru echipamentele sale militare. Dar poate fi mult mai greu de urmărit.
Dar din ceea ce putem urmări, aș susține că, per total, China este destul de atentă în acțiunile sale reale. Dacă Beijingul trebuie să-și asume un risc, va fi acolo unde este cel mai necesar pentru Rusia și nu cred că este vorba despre importuri de energie, pentru că o pot obține întotdeauna cu reducere.
RFE/RL: Se pare că unii investitori se retrag din țară și există relatări conform cărora autoritățile de reglementare chineze au organizat o întâlnire de urgență cu bănci interne și străine pentru a discuta cum ar putea proteja activele țării de potențiale sancțiuni similare celor impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei. Deci, cum afectează războiul din Ucraina economia chineză?
Garcia-Herrero: Mai întâi trebuie să observăm că dincolo de Rusia și de război, China trece prin propriul iad din cauza Covid, care este un șoc major pentru țară. Așa că, din punctul meu de vedere, este greu să le separ. Covid și carantina legată de Covid sunt lovituri economice mult mai mari. Deci, chiar dacă poziția ambiguă a Chinei cu privire la războiul din Ucraina ar fi putut avea un impact, s-ar putea să nu vedem acest lucru din cauza faptului că epidemia de Covid are unul atât de mare.
Dar dincolo de acest impact imediat au fost plecări de investitori destul de mari din China în martie și aprilie. Deci, s-ar putea spune că acesta este un semn că investitorii se tem de sancțiuni, dar cred că există multe alte motive pentru a explica asta. De exemplu, diferența de randament față de SUA a dispărut pentru că suntem deja cu mult peste 3% pentru trezoreria SUA, așa că pur și simplu nu are prea mult sens să păstrezi obligațiunile suverane chinezești cu o monedă care se depreciază. Asta mă face să-mi fie greu să spun că China suferă cu adevărat de pe urma poziției sale față de Ucraina. Mai degrabă, ceea ce aș spune este că Beijingul este îngrijorat de ceea ce s-ar putea întâmpla cu China din cauza Ucrainei, ceea ce nu este neapărat ceva imediat.
Cred că asta e cheia. Este mai mult despre cum poate reacționa China. Este o teamă cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla cu China [și cum] asta ar putea schimba de fapt imaginea, mai degrabă decât orice sancțiuni în sine.
Acest lucru mă aduce la întâlnirea de urgență raportată pe care [Banca Populară a Chinei] a avut-o despre ce trebuie făcut în cazul sancțiunilor [pentru China]. Avem doar câteva scurgeri ici și colo [despre această întâlnire], așa că este greu de știut ce au discutat; dar impresia mea din acele scurgeri este că nu era vorba de fapt despre sancțiuni secundare. Cred că ceea ce China este cu adevărat îngrijorată este ce se întâmplă dacă [Beijing] face ceva în privința Taiwanului .
Când citiți [scurgerile], este mai mult despre protejarea rezervelor [de valută] ale Chinei. Asta înseamnă că de fapt se pregătește pentru un tip de scenariu rusesc, dar pe steroizi, pentru că rezervele de valută ale Chinei sunt de multe ori mai mari decât cele ale Rusiei.
Și îngrijorarea cu privire la acest lucru ar putea într-adevăr să conducă China să ia decizii care ar putea fi ceva cu totul pentru lume, cum ar fi să înceapă să se retragă de la Trezoreria SUA [obligațiuni]. Deci, are legătură indirectă cu ceea ce am văzut să se întâmple din războiul din Ucraina, dar nu este un [efect] direct. Cred că este important să ținem cont de faptul că întreaga lume învață chiar acum de la [reacția occidentală] la [invazia Rusiei] și, în cazul Chinei, chiar reacționează preventiv pe baza a ceea ce învață din acest război. .
RFE/RL: Viitorul este, evident, foarte greu de prezis, dar care este o prognoză realistă pentru ceea ce ne putem aștepta de la China din punct de vedere economic și, de asemenea, în viitor, cu relația sa cu Rusia?
Garcia-Herrero: Cred că China va continua să ia decizii precaute, izolaționiste. Am văzut deja acest lucru cu Marele Firewall care blochează internetul și am văzut că au loc mai multe mișcări legate de războiul comercial cu Statele Unite care a avut loc sub administrația președintelui american Donald Trump.
Beijingul a creat deja bariere, dar acest proces s-a accelerat din cauza lui Trump și apoi a Covid, apoi a războiului din Ucraina și apoi din nou din cauza Covid în China. Nici nu cred că vom vedea această schimbare de tendință. Dacă mi s-ar cere să sfătuiesc guvernul chinez - ceea ce nu cred că se va întâmpla - despre ce să fac pentru a reduce riscul de sancțiuni, aș spune să facem exact opusul a ceea ce fac ei acum. Ar trebui să-și mărească interdependența pentru că aceasta este pârghia lor cu Occidentul. Faptul că ei nici măcar nu văd lucrurile în acest fel se datorează faptului că această mentalitate mai izolaționistă s-a instalat deja.
Acest lucru mă aduce în Rusia, care are, de asemenea, o mentalitate similară. Beijingul și Moscova văd lumea în același fel, cu același tip de mentalitate și asta le-a și apropiat, dar cred că este important să rețineți că aceste tipuri de parteneriate întâmplătoare nu durează foarte mult, mai ales dacă te uiți la istoria Rusiei și Chinei. Setul de condiții care i-au făcut parteneri s-ar putea schimba în timp și s-ar putea schimba foarte repede atunci când se va întâmpla în sfârșit.
Cred că este inevitabil ca Rusia și China să fie mai apropiate, dar nu este o alegere. Este o prietenie a nevoii, nu a voinței. S-a întâmplat să fie în circumstanțe similare și n-aș vrea să spun că au fost forțate de circumstanțe, pentru că au ajuns acolos din cauza viziunii lor asupra lumii.
Și pentru Occident cred că este important să înțelegem de ce, pentru că, în afară de China și Rusia, există multe alte țări care ar putea să se simtă la fel.
