Compensarea energiei. ANRE și Ministerul Energiei întârzie plata, micile companii se retrag de pe piață

Gabriel a primit, la începutul acestei săptămâni, o notificare prin care firma la care era abonat, Restart Energy One, îl anunță că nu îi va mai prelungi contractul de energie electrică. Era mulțumit de contract. E unul dintre consumatorii atenți la toate contractele pe care le încheie. Acum un an a încercat mai întâi să semneze cu Hidroelectrica, unde ar fi fost prețuri mai bune, dar fără succes.

„După experiența oribilă cu Hidroelectrica, unde n-am reușit luni de zile să semnez un contract pentru că nu-mi răspundea nimeni la solicitări și la documentele trimise, am mers la comparatorul de prețuri de pe site-ul ANRE și am văzut că firma asta avea oferte destul de bune la acel moment. Mai aveam o cunoștință care mi-a spus că a mers foarte repede contractarea cu ei. Am mers pentru prețul scăzut, dar și pentru că știam că sunt foarte rapizi să-ți facă contractul. Așa a și fost”, a declarat Gabriel pentru Europa Liberă.

Îți mai recomandăm

Cererile pentru pompe de căldură au explodat. Românii se tem de facturile mari la gaz de la iarnă

In notificarea prin care era rugat să își caute un alt furnizor de energie electrică, compania explică motivele: „dificultățile financiare și operaționale cauzate de modul de adoptare și implementare a legislației privind sprijinirea populației și agenților economici față de creșterea fără precedent a prețurilor la energia electrică”.

Mai exact, firma se plângea că modul în care este aplicată schema de ajutorarea pentru compensarea prețului la energie generează costuri pe care nu le poate acoperi. „Situația dificilă este amplificată și de lipsa de predictibilitate legislativă în domeniul energiei, a întârzierilor deja însemnate în decontarea sumelor suportate de furnizorii de energie electrică prin aplicarea schemei de sprijin adoptată de autorități (plafonare a prețului energiei, compensații acordate anumitor categorii de clienții, alte tipuri de beneficii acordate populației), care ne generează în continuare pierderi”, se mai arată în document.

Cum arată schema de decontare și cât s-a decontat până acum

Statul a decis să compenseze majorarea prețului la energie electrică și gaze prin două metode și în două etape, pe fondul majorărilor excesive a prețurilor la energie electrică și gaze.

În prima schemă, destinată iernii, valabilă din decembrie 2021 până în martie 2022, se prevedeau compensări și plafonări. Compensările erau și ele de două feluri - pentru clienții casnici, decontate de Ministerul Muncii, și pentru clienții non-casnici - excepțiile stabilite de stat - pentru care decontările se fac de Ministerul Energiei.

„Dacă la început a avut anumite probleme, sistemul pus la punct de Ministerul Muncii acum funcționează, face plățile cu regularitate, dar cuantumul este unul mic din total beneficiilor aplicate de furnizori. Rămân plățile pe care trebuie să le facă Ministerul Energiei care au început cumva, dar destul de timid, de o săptămână. Cuantumul plăților este undeva la 10% din ce au cerut companiile”, a declarat Daniela Dărăban, directoarea executivă a Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din România, instituție care reprezintă cei șase mari furnizori de pe piața energetică românească - furnizori de ultimă instanță.

Decontarea sumelor rezultate în plafoanele impuse prețurilor este tot în sarcina Ministerului Energiei. Legea prevedea că firmele au la dispoziție un portal pe care sunt încărcate toate documentele.

„Raportul este foarte mare, are o granulație foarte mare, e la nivel de fiecare consumator, fiecare contract, e un volum foarte mare, vorbim de câțiva gigabytes de date pentru fiecare companie ”, explică Laurențiu Urluescu, reprezentantul Asociației Furnizorilor de Energie din România, instituție care reprezintă micii furnizori de energie.

Îți mai recomandăm

Scenariu economic sumbru: inflație, recesiune, criză. Analiști: „Guvernul se împrumută la dobânzi record”

Acestea sunt verificate apoi de ANRE și pleacă spre decontare la Ministerul Energiei. Deși schema de decontare trebuia să intre în vigoare din decembrie, platforma e funcțională doar de câteva săptămâni.

„Aici avem întârzieri foarte mari și, din păcate, aici sumele sunt foarte mari. Dacă în situațiile anterioare avem întârzieri de câteva zeci de milioane de lei, pentru plafonări avem întârzieri de sute de milioane de lei la decontare”, precizează Daniela Dărăban.

„Pe partea cea mai mare, pentru plafonare, nu s-a făcut niciun decont până acum două zile, până la finalul lunii mai nu se făcuse niciun decont”, completează Laurențiu Urluescu, reprezentantul Asociației Furnizorilor de Energie din România, instituție care reprezintă micii furnizori de energie.

Conform legii, banii ar fi trebuit să ajungă la furnizori în 45 de zile - 15 zile plată și 30 de zile de analiză. Schema s-a încheiat la 31 martie și prevedea un impact bugetar de 4 miliarde de lei. Furnizorii de energie electrică prevăd că plățile totale făcute în această primă etapă sunt undeva la sub 40%.

O a doua schemă de decontare intra în vigoare de la 1 aprilie, aceasta nu mai prevedea deloc compensări, ci doar plafonări de prețuri. De ea ar urma să beneficieze cam 90% dintre consumatorii din România.

„Noi furnizorii o considerăm extrem de generoasă, nu știm cât de sustenabilă este, dacă statul român își permite până la anul să susțină o astfel de schemă”, e de părere Daniela Dărăban.

Prețul final al energiei electrice este limitat în prezent, prin legislația în vigoare, la valori între 0,68 lei/kWh și 1 leu/kWh, iar la gaze naturale – între 0,31 lei kWh și 0,37 lei/kWh. Furnizorii încasează doar aceste prețuri minimale, dar plătesc energia la valorile întregi către producători (energia electrică, gazele naturale, certificatele verzi și bonusul de cogenerare), tarifele de transport și distribuție, precum și taxele către stat (accize și TVA).

Experta Otilia Nuțu (EFOR) spune că statul și-a făcut niște calcule greșite atunci când a estimat dacă va avea acești bani pentru compensare și plafonare.

„Problema este că au făcut legea asta pe genunchi, nu au stat să vadă cum se calculează, care este circuitul acesta de hârtii, care va fi diferența de timp din momentul în care se emit facturile și încasează diferențele, au zis că Ministerul Energiei oricum o să aibă bani, că sunt companiile de stat - Hidroelectrica, Nuclearelectrica, care, într-adevăr, au făcut niște profituri foarte mari și vor avea bani din aceste dividende și impozite. Numai că e o diferență de timp din momentul în care fac profitul și ajung banii la stat”, arată Otilia Nuțu.

În lipsa dividendelor încasate de stat ca urmare a faptului că este acționar în marile companii producătoare de electricitate, oficialii trebuie să găsească altă resursă bugetară.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu: „Noi avem bani, așteptăm listele de la ANRE”

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat pentru Europa Liberă că are în conturi 2 miliarde de lei pe care îi poate deconta oricând.

„Am semnat deconturi de 22 de milioane de lei, înainte de a pleca eu la Baku, cred că s-au și făcut deconturile deja. Eu pentru această sumă am primit deconturi, nu pot plăti mai mult, conform legii”, a declarat Virgil Popescu pentru Europa Liberă.

ANRE: Sperăm să intrăm în normalitate într-o lună

„A fost un val de retrageri la sfârșitul lui 2021, începutul lui 2022, s-au retras 20 și ceva de licențe, iar cei care au rămas pare-se că se descurcă”, a declarat Zoltan Nagy Bege, vicepreședinte ANRE pentru Europa Liberă.

Legea interzice furnizorilor să denunțe unilateral contractele. În cazul celor care ajung la termen, obligația furnizorului este să notifice clientul cu privirea la prețul cu care ar trebui să continue ofertarea cu 60 de zile înainte de terminarea contractului. Dar, acesta se poate retrage de pe piață dacă întâmpină probleme financiare.

„Nu doar companiile mici, ci și cele mari au probleme financiare, doar că companiile mari au posibilitatea să primească finanțare, credite, dar au probleme toți”, spune Zoltan Nagy Bege.

Acesta a adăugat că, în prezent, ANRE face calcule pentru lunile februarie-martie. „Decembrie-ianuarie au fost închise. Pe noua schemă nu am început calculele, nici nu avem funcțională platforma, trebuie să închidem februarie-martie, lucru care ne va mai lua o săptămână-două. Cred că maximum într-o lună, din punctul nostru de vedere, al calculului, decalajul se va rezolva și intrăm într-o normalitate.”

Există riscul retragerii unui mare jucător

Cea mai dificilă situație ar fi dacă un mare jucător s-ar retrage de pe piață. S-a întâmplat deja în Marea Britanie.

„Sunt încă prețuri mari și nu știm în ce direcție vor merge ele, nu este exclus ca aceste prețuri care par mari să fie și mai mari, ele pot genera orice fel de probleme în piață, să fie probleme la furnizori, să fie probleme la traderi, să fie probleme de cash, probleme de lichidități, garanții, iar atunci când un furnizor nu își achită facturile, mai ales la furnizori și transportatori, ei pot fi excluși. Atunci când un furnizor e exclus din piață, nu mai poate face tranzacții și nici nu mai poate livra energia clienților lor”, explică Zoltan Nagy Bene situația în care s-ar putea produce un astfel de eveniment.

Nici ministrul Popescu nu exclude un astfel de scenariu și crede că răspunsul în a preveni un astfel de eveniment major este la Autoritatea de reglementare în domeniul energetic.

„Eu sper să nu ajungem la blocarea pieței, adică ANRE să dea drumul la plăți. Au găsit nereguli și am decis să nu mă amestec mai mult decât e cazul, că nu am niciun parti pris cu nimeni. Și furnizorii încearcă marea cu degetul”, a declarat ministrul Popescu pentru Europa Liberă.

În sezonul rece, după ce firmele mici s-au retras, marii distributori au preluat pentru furnizarea de gaze naturale un număr de 90 de mii de clienți.

„Pentru un număr ca acesta - zeci de mii de clienți, să spunem că un furnizor mare ar putea să acopere cantitatea necesară de energie dacă statul român asigura lichiditatea financiară. Problema intervine când un furnizor mare iese de pe piață, a fost o situație în Marea Britanie, când iese un furnizor cu peste un milion de clienți, când trebuie să ai contractată deja cantitatea respectivă”, concluzionează Daniela Dărăban.

Autoritățile române au estimat că vor avea nevoie pentru compensarea doar pentru prima schemă de peste 4 miliarde de lei.