Războiul din Ucraina | Epidemie de holeră la Mariupol. Sievierodonețk și Lîsîceansk, „rase de pe fața pământului”

Jurnalistul de investigație Andrei Soldatov, cunoscut pentru articolele sale despre serviciile secrete ruse, a declarat luni că autoritățile ruse l-au plasat pe o listă de urmăriți și i-au înghețat conturile bancare.

Soldatov, cofondator al Agentura.ru, a scris pe Twitter: „Conturile mele din băncile rusești sunt poprite, plus că sunt plasat pe lista de urmăriți a Rusiei”.

Pe site-ul Ministerului de Interne figurează Soldatov, care nu a putut fi contactat telefonic.

Într-o postare separată pe platforma de mesagerie Telegram, Soldatov a scris că dosarul împotriva lui a fost întocmit într-o manieră similară cu cea împotriva a doi jurnalişti acuzaţi că au răspândit „informaţii false” despre campania militară a Moscovei în Ucraina.

„Lămurim detaliile”, a scris Soldatov.

La câteva zile după ce și-a trimis trupele în Ucraina pe 24 februarie, Rusia a adoptat o lege care prevede pedepse cu închisoarea de până la 15 ani pentru cei condamnați, pentru răspândirea intenționată de știri „false” despre armata Rusiei.

Moscova spune că „operațiunea sa militară specială” este concepută pentru a dezamorsa o amenințare de securitate din Ucraina și pentru a-și proteja vorbitorii de rusă de persecuție.

Ucraina și țările occidentale au respins aceste afirmații ca fiind pretexte fără temei pentru acapararea de noi teritorii, care a ucis mii de oameni, a pus la pământ orșase întregi și a strămutat 14 milioane de oameni.

Alte zeci de politicieni americani și directori de presă și de corpirații au fost adăugați luni pe lista de persoane sancționate a Rusiei, potrivit Reuters.

Secretarul Trezoreriei SUA Janet Yellen , secretarul pentru energie Jennifer Granholm și reprezentanta comercială Katherine Tai se numără printre cei interziși acum în Rusia, pentru ceea ce ministerul de externe al țării admite că reprezintă represalii pentru „extinderea constantă a sancțiunilor americane împotriva personalităților politice și publice ruse”.

Pe listă se află și Edward Bastian , directorul executiv al Delta Air Lines, directorul de comunicații al Casei Albe, Kate Bedingfield, și Jeffrey Sprecher, președintele bursei din New York.

Joe Biden a fost pe o listă de 963 de persoane sancționate de Rusia luna trecută într-un gest în mare măsură simbolic.

Lista a blocat intrarea în Rusia a secretarului de stat Antony Blinken, liderului majorității din Senat Chuck Schumer, secretarului apărării Lloyd Austin și șefului CIA, William Burns.

De asemenea, a impus interdicții „pe viață” foștilor senatori americani John McCain, Harry Reid și Orrin Hatch , care au murit deja.

Rusia a început să predea cadavrele luptătorilor ucraineni uciși la oțelăria Azovstal, uzina asemănătoare cetății din orașul distrus Mariupol, unde rezistența soldaților a devenit un simbol al rezistenței împotriva invaziei Moscovei, realtează Associated Press.

The Guardian a scris săptămâna trecută că, în orașul din afara oțelăriilor, numărul cadavrelor a fost copleșitor, cu estimări variind de la 20.000 la 50.000 de morți.

AP spune că zeci de morți luați din ruinele acum ocupate de ruși ale morii bombardate au fost transferați la Kiev, unde testele ADN sunt în desfășurare pentru a identifica rămășițele, potrivit unui lider lider militar și unei purtătoare de cuvânt a Regimentului Azov.

Regimentul s-a numărat printre unitățile ucrainene care au apărat oțelăria timp de aproape trei luni, înainte de a se preda luna trecută sub atacurile necruțătoare ale Rusiei de la sol, mare și aer.

Nu este clar câte cadavre au rămas la fabrică.

Miniștrii Apărării din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Republica Slovacă, alături de secretarii apărării din Regatul Unit și Statele Unite, s-au întâlnit luni în cadrul formatului „București 9”, pentru a se consulta cu privire la amenințările și provocările actuale pentru Flancul Estic al Alianței, arată o declarație comună transmisă de ministerul român de resort.

„Ne-am exprimat cea mai profundă îngrijorare și condamnăm agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei. Am convenit că această situație reprezintă cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice de la sfârșitul Războiului Rece, subminând stabilitatea și prosperitatea zonei euro-atlantice. În fața acestei agresiuni, am reafirmat sprijinul nostru neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Am subliniat să rămânem uniți în ceea ce privește necesitatea de a menține și de a spori sprijinul politic și practic pentru Ucraina și am chemat toți membrii NATO, UE și partenerii „apropiați” să contribuie la acest efort crucial și urgent. Aceasta ar trebui să includă un efort sporit de a sprijini națiunile și de a completa capacitățile lor donate, facilitând astfel livrările ulterioare către Ucraina”, se spune în textul declarației.