Banca Mondială a lansat cea mai recentă prognoză economică la nivel global în cadrul ediției din iunie a raportului „Perspective Economice Globale”.
Experții Băncii Mondiale au redus marți prognoza de creștere globală cu aproape o treime, până la 2,9% pentru 2022, de la 5,7% în 2021, o scădere de 1,2 puncte procentuale față de previziunile din ianuarie, și a spus că este probabil ca această creștere să se apropie de acest nivel în 2023 și 2024.
Invazia rusească în Ucraina a agravat daunele provocate de pandemia de Covid, iar multe țări se confruntă acum cu recesiunea, spun autorii raportului.
Războiul din Ucraina a amplificat încetinirea economiei globale, care intră acum în ceea ce ar putea deveni „o perioadă prelungită de creștere slabă și inflație ridicată”.
Prognoze
În preambului raportului, președintele Băncii Mondiale, David Malpass, spune că creșterea globală ar putea scădea la 2,1% în 2022 și la 1,5% în 2023, conducând creșterea pe cap de locuitor aproape de zero, dacă riscurile de scădere se vor concretiza.
Malpass a spus că creșterea globală a fost afectată de război, de noi blocaje din China, de întreruperi ale lanțului de aprovizionare și de riscul în creștere de stagflație - o perioadă de creștere slabă și inflație ridicată văzută ultima dată în anii 1970.
„Creșterea moderată va persista probabil pe tot parcursul deceniului din cauza investițiilor slabe în cea mai mare parte a lumii. În condițiile în care inflația se află acum la maxime de mai multe decenii în multe țări și se estimează că oferta va crește lent, există riscul ca inflația să rămână mai ridicată pentru mai mult timp.”
Între 2021 și 2024, se estimează că ritmul creșterii globale va încetini cu 2,7 puncte procentuale, a spus Malpass, de peste două ori decelerația observată între 1976 și 1979.
La puțin peste doi ani după ce pandemia de Covid a provocat cea mai profundă recesiune globală de la al Doilea Război Mondial, economia mondială este din nou în pericol.
De data aceasta, omenirea se confruntă cu o inflație ridicată și o creștere economică lentă.
În economiile avansate creşterea se va reduce la 2,6% în 2022 şi 2,2% în 2023, de la un avans de 5,1% în 2021.
Economiile emergente şi în curs de dezvoltare vor înregistra în acest an o creştere de doar 3,4%, faţă de 6,6% în 2021, şi mult sub media anuală de 4,8% din perioada 2011-2019.
În cazul României, este prognozată o creștere de 2,9% la finalul lui 2022, față de 1,9% cât estima în luna aprilie. Pentru 2023, este prognozată o creștere a PIB cu 3,7%, față de estimarea anterioară de până acum de 4,1%.
Ucraina ar urma să înregistreze un declin al economiei de 45,1%, iar Rusia de 8,9%.
Republica Moldova va intra în recesiune, cu o scădere de 0,4%, față de creșterea de aproape 14% de anul trecut.
În condițiile în care inflația se află acum la maxime de mai multe decenii în multe țări și se estimează că oferta va crește lent, există riscul ca inflația să rămână mai ridicată pentru mai mult timp.
Tot Malpass a spus că inflația globală ar trebui să se modereze anul viitor, dar va rămâne probabil peste ținte în multe economii.
Creșterea din SUA a scăzut la 2,5% în 2022, în scădere de la 5,7% în 2021, zona euro urmând să înregistreze o creștere de 2,5% după 5,4%.
Economia Chinei a fost văzută în creștere cu doar 4,3% în 2022, după o creștere de 8,1% în 2021.
Conversiile negative ale războiului din Ucraina ar compensa mai mult decât orice impuls pe termen scurt obținut de exportatorii de mărfuri din cauza prețurilor mai ridicate la energie, previziunile de creștere pentru 2022 fiind revizuite în jos în aproape 70% din piețele emergente și economiile în curs de dezvoltare.
Riscul stagflației
Raportul prezintă pașii pe care țările ar trebui să îi facă pentru a atenua efectele crizei.
Chiar dacă recesiunea globală ar fi evitată, stagflația ar putea persista câțiva ani, cu excepția cazului în care s-ar pune în mișcare creșteri majore ale ofertei, spun specialiștii Băncii Mondiale.
Stagflația este dată de situația economică în care rata inflației este mare, creșterea economică este mică sau nulă, iar rata șomajului este ridicată.
Încetinirea creșterii economice și creșterea inflației crește riscul de stagflație, cu consecințe potențial dăunătoare pentru economiile cu venituri medii și mici deopotrivă, spune directorul Grupului de analiză al Băncii Mondiale, Ayhan Kose, care pregătește prognoza.
El a declarat reporterilor, citat de Reuters, că există „o amenințare reală” ca înăsprirea condițiilor financiare să devină mai rapidă decât era de așteptat, ceea ce ar putea împinge unele țări în genul de criză a datoriilor văzută în anii '80.
Pe fondul războiului din Ucraina, inflația în creștere și creșterea ratelor dobânzilor, creșterea economică globală se așteaptă să intre în declin în 2022.
Câţiva ani de inflație peste medie și creștere sub medie sunt acum probabile, cu potențial destabilizator pentru veniturile mici și medii.
Stagflația este un fenoment pe care omenirea nu l-a mai trăit din anii '70.
Prognozele Băncii Mondiale reflectă o retrogradare considerabilă a perspectivei: creșterea globală este de așteptat să încetinească brusc de la 5,7% în 2021, la 2,9% în acest an.
Acest lucru reflectă, de asemenea, o reducere de aproape o treime față de prognoza Băncii Mondiale din ianuarie 2022 pentru acest an, de 4,1%.
Creșterea prețurilor la energie și alimente, împreună cu perturbările din aprovizionare și cele comerciale declanșate de războiul din Ucraina și normalizarea necesară a ratei dobânzii în curs de desfășurare, reprezintă cea mai mare parte a retrogradării.
Recesiunea, greu de evitat
Pandemia de Covid a provocat deja un regres major în ceea ce privește creșterea veniturilor și reducerea sărăciei în economiile aflate în curs de dezvoltare.
Consecințele războiului din Ucraina agravează provocările deja existe pentru multe din aceste economii.
Se preconizează că acestea vor crește cu 3,4% în 2022, abia jumătate din rata din 2021 și mult sub media din 2011 până în 2019.
Țările cu venituri medii vor înregistra un declin brusc al creșterii economice în 2022, pierzând cu 1,3 puncte procentuale față de prognoza din ianuarie.
Din cauza șocurilor din ultimii doi ani, venitul real pe cap de locuitor în 2023 va rămâne sub nivelurile dinainte de pandemia de Covid în aproximativ 40% din economiile în curs de dezvoltare.
Pentru multe țări, recesiunea va fi greu de evitat.
Odată cu restricțiile în furnizarea de gaze naturale, în special pentru utilizarea în rețelele de îngrășăminte și electricitate din țările mai sărace, anunțurile privind creșterile majore ale producției la nivel mondial vor fi esențiale pentru ieșirea din stagflație și restabilirea creșterii neinflaționiste.
Această ediție a raportului Global Economic Prospects oferă prima evaluare sistematică a modului în care condițiile economice globale actuale se compară cu epoca stagflației din anii 1970 – cu accent deosebit asupra modului în care stagflația ar putea afecta economiile în curs de dezvoltare.
Perspectivele sunt îngrijorătoare: creșterea ratei dobânzilor, care a fost necesară pentru a controla inflația la sfârșitul anilor '70, a fost atât de abruptă încât a declanșat o recesiune globală, împreună cu o serie de crize ale datoriilor în economiile în curs de dezvoltare, ducând la un „deceniu pierdut” pentru unele dintre ele.
Pericolul stagflației este considerabil astăzi, spune raportul BM.
Între 2021 și 2024, se estimează că creșterea globală va fi încetinită cu 2,7 puncte procentuale – de peste două ori decelerația dintre 1976 și 1979.
Creșterea redusă va persista probabil pe tot parcursul deceniului din cauza investițiilor slabe în cea mai mare parte a lumii.
În condițiile în care inflația se află acum la maxime de mai multe decenii în multe țări și se estimează că oferta va crește lent, există riscul ca inflația să rămână mai ridicată pentru mai mult timp decât se anticipează în prezent.
Datoria publică externă în economiile în curs de dezvoltare este astăzi la niveluri record.
Cea mai mare parte este datorată creditorilor privați și o mare parte implică rate variabile ale dobânzii care ar putea crește brusc.
Pe măsură ce condițiile globale de finanțare se înăspesc și monedele se depreciază, criza datoriilor - anterior limitată la economiile cu venituri mici - se răspândește în țările cu venituri medii.
Eliminarea acomodării monetare în Statele Unite și în alte economii avansate, împreună cu creșterea ulterioară a nivelului global pentru
costurile de împrumut, reprezintă un impediment pentru economiile în curs de dezvoltare.
În plus, în următorii doi ani, cea mai mare parte a sprijinului fiscal
prevăzut în 2020 pentru a lupta împotriva pandemiei nu va mai exista.
În ciuda acestei consolidări, nivelul datoriei va rămâne ridicat.
Cu toate acestea, analiza arată că condițiile actuale diferă de cele din anii 1970 pe diverse planuri.
Dolarul este puternic, un contrast puternic cu slăbiciunea sa severă din anii 1970.
Prețurile petrolului s-au dublat în 1973-1974 și s-au dublat și în 1979-1980.
Astăzi, în termeni ajustați la inflație, prețurile petrolului sunt doar două treimi din ceea ce erau în 1980.
Bilanțurile marilor instituții financiare reprezentau un risc în anii 1970; astăzi sunt, în general puternice.
Economiile din întreaga lume sunt, de asemenea, mai flexibile decât erau în anii 1970, cu mai puține rigidități structurale care implică salariile și piețele muncii.
Cadrele de politică monetară sunt mai credibile atât în economiile avansate, cât și în multe economii în curs de dezvoltare, mai spune raportul.
Ce propun experții Băncii Mondiale
Reducerea riscului de stagflație va necesita măsuri direcționate și cu impact din partea factorilor de decizie din întreaga lume.
Acest raport explică ce pot face pentru a evita cele mai rele rezultate – și de ce această activitate trebuie să înceapă imediat.
Într-o eră extraordinară a crizelor globale suprapuse, factorii de decizie din întreaga lume vor trebui să-și concentreze eforturile în cinci domenii cheie:
- În primul rând, trebuie limitate daunele aduse persoanelor afectate de războiul din Ucraina prin coordonarea răspunsului la criză, inclusiv prin livrarea de alimente de urgență, ajutor medical și financiar în zonele devastate de război. De asemenea, va fi necesar să se împartă povara locuințelor, a sprijinirii și, eventual, relocarea refugiaților și a persoanelor strămutate în interior.
- În al doilea rând, trebuie contracarate creșterea prețurilor petrolului și alimentelor. Este esențial să fie crescută aprovizionarea cu produse alimentare și energetice cheie.
„Piețele așteaptă cu nerăbdare, așa că chiar și simplele anunțuri ale ofertei viitoare ar contribui la reducerea prețurilor și a așteptărilor inflaționiste. În cele mai sărace națiuni cu cel mai mare risc de criză alimentară, rețelele de siguranță socială ar trebui consolidate. De asemenea, este esențial să evitați restricțiile la export și import care amplifică creșterea prețurilor”, spune David Malpass, președintele Grupului Băncii Mondiale.
- În al treilea rând, trebuie intensificate eforturile de reducere a datoriilor. Vulnerabilitatea datoriei era acută pentru țările cu venituri mici chiar înainte de pandemie. Pe măsură ce criza datoriei se extinde în țările cu venituri medii, riscul pentru economia globală crește.
Reducerea datoriilor trebuie să fie rapidă, cuprinzătoare și considerabilă pentru a minimiza supraîncărcarea datoriilor și riscurile pentru creșterea viitoare.
- În al patrulea rând, se impune consolidarea pregătirii pentru sănătate și eforturile de a limita răspândirea Covid. Extinderea acoperirii vaccinării în țările cu venituri mici, inclusiv cea pentru vaccinările anti-Covid trebuie să fie o prioritate globală.
- În al cincilea rând, accelerarea tranziției către surse de energie cu emisii scăzute de carbon. Reducerea dependenței de combustibilii fosili va necesita mai multe investiții în energie electrică rețele, surse de energie mai curate și o eficiență energetică mai mare. Factorii politici naționali ar trebui să creeze cadre de reglementare inteligente din punct de vedere climatic, să ajusteze structurile de stimulente și să consolideze reglementările privind utilizarea terenurilor.
