Partidele românești primesc atât de mulți bani de la bugetul de stat încât nu reușesc să îi cheltuie într-un an. Cele mai mari patru partide parlamentare din România primesc din donații și cotizații private între 8 și 13%, potrivit unei investigații realizată de Europa Liberă. Românii, indirect, donează restul - sute de milioane de lei, prin celebrele subvenții de care partidele beneficiază și care au crescut în ultimii ani și de câteva zeci de ori. ​Pericolul, semnalat de specialiști, este „oligarhizarea” politicii. Adică marile partide ar putea ajunge atât de bogate încât să poată cumpăra totul. De la politicieni din Opoziție, la presă.​

Partidele au început să-și desfășoare activitatea, după 2015, cu bani publici primiți de la bugetul de stat. Ideea inițială a fost să elimine finanțarea obscură din campaniile electorale, „gențile cu bani” care nu erau înregistrate în contabilitate.

În decursul a doar șase ani s-a observat o debalansare accentuată: partidele au votat să primească din ce în ce mai mulți bani de la bugetul de stat ca subvenție, în timp ce sumele încasate de la membrii de partid nu au crescut proporțional.

Într-un an de referință, 2016, în care s-au desfășurat alegerile locale și parlamentare, toate partidele au încasat o subvenție de 14,5 milioane de lei. La următoarea campanie de la parlamentare, în 2020, partidele au încasat o subvenție de 252 de milioane de lei (50 de milioane de euro). O creștere de 17 ori a subvenției, dar nu și a cotizațiilor.
Totul datorită unui amendament introdus în Parlament de PSD pentru majorarea subvenției.

Europa Liberă vă prezintă procentul care îl reprezintă finanțarea publică și cât reprezintă efortul membrilor de partid pentru a-și susține propria organizație.
Spre exemplu, Germania încurajează partidele să colecteze resurse private pentru a-și asigura independența din punct de vedere financiar față de stat.

În cazul menționat, distribuția subvențiilor publice este condiționată de capacitatea partidelor politice de a colecta contribuții private.

Analiștii consultați de Europa Liberă observă cum partidele strâng „munți de bani" înaintea campaniei electorale din 2024, fenomen care conduce la distorsionarea democrației și o oligarhizare a vieții politice.

PSD plătește mai multă reclamă decât Coca Cola, dar nu spune cui

Într-o analiză privind subvenția încasată în ultimii cinci ani de partidele politice, PSD se clasează pe primul loc, cu aproape jumătate de miliard de lei (100 milioane de euro).
Ziarul Financiar remarca cum încasările social-democraților de la buget, în 2019, sunt mai mari decât profitul unor firme precum Ford.

Jurnalistul Cătălin Tolontan, de la Libertatea, arăta că promovarea partidului în mass-media a depășit, la finalul lui 2021, bugetul unor importante companii precum Coca Cola sau Dacia Renault.

PSD strânge procentual cele mai mici sume din cotizații, dacă ne raportăm la venitul primit de la bugetul de stat prin subvenție. Cotizațiile din 2021 au atins o valoare de 7,8 milioane de lei (1,56 milioane de euro), în timp ce de la buget au intrat în contul partidului 90,2 milioane de lei (18 milioane de euro).

Cu toate că folosește preponderent bani publici, PSD refuză să ofere informațiile de interes public despre plățile făcute pentru promovarea în presă. Mai mulți judecători au decis că utilizarea finanțării publice obligă partidul condus de Marcel Ciolacu să ofere toate informațiile legate de plățile efectuate.

Potrivit datelor obținute de Europa Liberă din interiorul partidului, cotizația minimă este de 1 leu. Un parlamentar contribuie cu o sumă între 500 și 1.000 de lei lunar, un consilier județean sau municipal are o cotizație în jurul a 100 de lei pe lună, iar primarii aproximativ 120 de lei pe lună. Surse din partid susțin că europarlamentarii nu plătesc o cotizație specială către partid, ci doar către organizația din care fac parte.

Patru social-democrați din județul Argeș au contribuit cu cele mai mari cotizații în 2021. Organizația a colectat 890 de mii de lei, prima din România, în condițiile în care tot partidul a adunat 7,8 milioane de lei.

Calculul arată că multe organizații nu au un sistem de strângere a cotizațiilor. În dreptul PSD Vrancea apar 0 lei de la membrii de partid.

Simona Bucura Oprescu, Aurel Bălășoiu, Remus Mihalcea și Nicolae Nicolae, toți din Argeș, au cotizat cu: 33.399 de lei, 23.950 de lei, 26.300 de lei, 29.350 de lei. Exclus din partid din cauza vizitei la Ambasada Rusiei după începerea războiului în Ucraina, deputatul Dumitru Coarnă, PSD Călărași, a dat partidului, sub formă de cotizație 28.742 de lei.

Deputata Simona Bucura-Oprescu spune că fiecare organizație decide nivelul cotizației.

„Mi-am achitat cotizația în raport cu normele statutare și veniturile pe care le avem. Organizația Argeș a avut o cotizație lunară pentru membrii Biroului Permanent Județean de 2.000 de lei lunar”, a declarat deputata pentru Europa Liberă. Indemnizație sa lunară este de 11.000 de lei.

Aleșii locali și parlamentarii din organizația PSD Argeș au „de plătit o cotizație lunară”, care reprezintă 10% din indemnizația netă lunară, susține deputata. Hotărârea a fost validată de Comitetul Politic județean, precizează social-democrata.

„Este o regulă pe care o aplicăm în județul Argeș și care poate fi verificată. Așa considerăm noi că ne putem atinge obiectivele politice”, afirmă Simona Bucura-Oprescu.

Top 5 organizații PSD – cotizații

• Argeș - 890.419,10 de lei
• Dâmbovița- 776.337,00 de lei
• Hunedoara - 508.360,00 de lei
• Botoșani - 463.248,00 de lei
• Buzău - 400.610,00 de lei

Organizația PSD Maramureș, condusă de deputatul Gabriel Zetea, este pe lista codașilor. Nu a strâns vreun leu din cotizații în 2021. O situație similară se regăsește și în dreptul PSD Vrancea și PSD Covasna, iar PSD Sector 3 se află printre filialele de la coada clasamentului cu 5.499 de lei într-un an din cotizații.

„Am avut cheltuieli puține, legate de internet, chirie, curent, s-au plătit din subvenția partidului. Nici eu nu am plătit cotizație dacă apărem cu zero lei. Felicitări celor din alte organizații care au plătit!”, explică Zetea cum o organizație poate să nu strângă bani din cotizații un an întreg.

Cea mai mare donație în 2021 a fost plătită de Florin Manole, secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului și coordonator al PSD Sector 1. Rămas fără o poziție de deputat în 2020, Manole a fost angajat, în 2021, la partid, sediul central, de unde a obținut venituri de aproape 25.000 de euro. Din alte două contracte cu Banca Mondială, el a mai adunat încă 11.000 de euro.

Pentru că a preluat funcția de coordonator al PSD Sector 1, Manole a donat organizației pe care o conduce 32.000 de lei (6.400 de euro), aproximativ 17% din veniturile obținute.

„Motivul e simplu: filiala are un necesar de finanțare foarte mare, avea datorii. Mai avem datorii, dar printre responsabilitățile unui președinte de filială este și aceea prin care să asigure un echilibru în contabilitate. E rușinos să conduci o filială și să ai datorii. Suma donată pare mare pentru un cetățean obișnuit, dar e mică față de datorii”, a afirmat Florin Manole pentru Europa Liberă, care spune că ar fi dat și mai mulți bani dacă îi avea.

Scandalul cotizațiilor din USR. Drulă: „Este o zgârcenie mascată”. Demisionarii: E ilegală cotizația de 10% din venit

Cotizațiile adunate de USR în 2021 au fost de 4,5 milioane de lei (900.000 de euro), în condițiile în care partidul a beneficiat de o subvenție de la bugetul de stat de 36 de milioane de lei.

Dacian Cioloș și alți patru europarlamentari care au demisionat din USR au acuzat partidul că le-a solicitat plata unei cotizații pe care au denumit-o „plată ilegală”. Ea era în valoare de 3.000 de lei lunar. Cotizația fusese impusă în USR din 2018, înainte ca Dacian Cioloș să fie oficial membru al Uniunii.

Cătălin Drulă, actualul președinte interimar al USR, apare în documentele oficiale ca fiind plătitorul celei mai mari cotizații în 2021, 24.000 de lei pe an.

„Și în 2020, tot eu am fost cu cea mai mare cotizație din USR. Vor afla și colegii mei că am avut cea mai mare cotizație din articolul dumneavoastră. În alte partide, dacă dai banii, vrei să se știe. La noi e totul transparent”, a afirmat președintele interimar al USR.

Liderul USR a declarat pentru Europa Liberă că a luat decizia de a plăti o cotizație de 3.000 de lei partidului începând din 2018, dar s-a oprit în 2021. De atunci, cotizează cu 1.000 de lei lunar, dar oferă bani și în alte situații.

„Am considerat că sunt favorizat că pot să fac politică full-time, colegii noștri nu pot face asta. Era felul meu de a contribui”, a spus Drulă, care a subliniat că o cotizație similară plătea și colegul său de partid și județ Nicu Fălcoi.

Drulă susține că nu există în USR o cotizație bazată pe un procent din veniturile celui care o plătește. Mai mult, el susține că deciziile despre cotizații au fost luate în Uniune în urmă cu trei – patru ani.

„Pragurile pentru cotizații sunt: 5 lei pentru cei din zona rurală, 10 lei pentru cei din zona urbană, 1.000 de lei pentru parlamentarii naționali. La momentul în care au apărut europarlamentarii, a fost stabilit pragul de 3.000 de lei”, spune președintele USR pentru Europa Liberă.

Deși toate datele despre finanțarea USR sunt publice pe site-ul partidului, chiar și modul cum sunt cheltuite sumele, Dacian Cioloș susține că impunerea unei cotizații de conducerea partidului nu este conformă cu regulamentele europene.

Poziția sa a fost dublată de mesajele celorlalți europarlamentari care și-au dat demisia din USR. Site-ul Libertatea a publicat mai multe documente interne ale USR în care se menționează cotizația de 10% din venituri pentru europarlamentari.

„Cât am fost în PLUS și mai apoi în USR mi-am plătit cotizația normală de membru de partid și am făcut și donații, inclusiv pentru un fond destinat refugiaților deschis de USR”, a afirmat Dacian Cioloș pentru Europa Liberă.

Fostul lider al USR spune că nu crede „în scandaluri și răfuieli”, iar cel care a vorbit despre anumite datorii la partid a fost Cătălin Drulă.

„Eu nu am acționat și nu voi acționa împotriva USR, dar nici nu accept să colaborez cu politicieni care folosesc prerogative de partid în interese personale”, a precizat europarlamentarul.

Cătălin Drulă precizează că Dacian Cioloș a plătit cotizația la partid până în momentul în care și-a dat demisia din funcția de președinte USR.

„Domnia sa a plătit cotizația în acest sistem, nu știu dacă domnia sa consideră că a săvârșit o ilegalitate. Consider că este zgârcenie mascată, ca un fel de ultra-legalism, se prevalează de un regulament al Parlamentului European care are cu totul un alt scop, o condiționare a funcției de plata unor bani, gen plata pentru prezența pe listă. Nu s-a pus problema la USR, s-au făcut alegeri interne. Sistemul de cotizații este public, USR este cel mai transparent partid, nu cheltuim milioane pentru propagandă. Cei care au plecat aruncă cu acuzații, dar este vorba de zgârcenie mascată”, a declarat Drulă pentru Europa Liberă.

El spune că „nu s-a întâmplat nimic ilegal la USR”, iar partidul este foarte atent cu cheltuirea banului public.

În privința raportului între subvenția încasată de partid de la bugetul de stat și cotizațiile adunate, Drulă crede că sistemul de finanțare cu bani publici trebuie să continue, dar trebuia ajustată suma.

„Partidele au nevoie de bani la alegeri, miza finanțării ilegale era geanta cu bani în anul electoral”, afirmă liderul USR, care recunoaște că partidele strâng banii pentru alegerile din 2024.

Datele consultate de Europa Liberă arată că la finalul anului trecut, partidele aveau în conturi peste 122 de milioane de lei, sume din subvenție care nu au fost cheltuite.
O altă problemă semnalată de președintele USR este legată de sediile partidele: unele le-au primit de la stat, pentru altele USR plătește chirie.

„Unele partide au primit sedii ca niște palate neo-venețiene pe firfirei sau gratis, puteți să vedeți ce sediu are domnul Ponta sau alții. Noi avem nevoie de un sediu. Sediile pe care le plătim sunt la prețul pieței, multe mii de euro la nivelul marilor orașe. Nu am beneficiat de sedii gratuite. Nu am băgat mâna până la cot în banii publici și aici suntem în dezavantaj”, a afirmat Drulă.

Pe lista persoanelor fizice care au făcut într-un an donații cu o valoare mai mare de 10 salarii de bază minime brute se numără primarul Timișoarei, Dominic Fritz – 23.900 de lei și Cossete Chichirău – 24.000 de lei.

Conform informațiilor obținute de Europa Liberă din USR, Dacian Cioloș a făcut două transferuri către partid, ambele în valoare de 6.000 de lei. Unul este din decembrie 2021, iar al doilea de la începutul anului 2022. Sursele citate susțin că 12.000 de lei primiți de la Dacian Cioloș au fost reportați drept cotizație pentru lunile mai, iunie, iulie și august 2021.

După ce a devenit președintele USR, Dacian Cioloș a pus problema renunțării la obligația statutară ca europarlamentarii să plătească 10% din venituri. Fostul lider USR și-a avertizat colegii că impunerea unei cote de 10% reprezintă o „plată ilegală”.

Biroului Permanent Național al USR a decis, la începutul noiembrie, să renunțe la formularea cu cotizația de 10% pentru europarlamentari, iar procentul a fost înlocuit cu o sumă fixă de 3.000 de lei, precizează sursele citate.

În decembrie 2021, Dacian Cioloș a încercat, în calitate de președinte USR, să scadă cotizația pentru europarlamentari, dar majoritatea din biroul de conducere nu a fost de acord.

Premierul Ciucă nu și-a plătit cotizația la PNL, Cîțu a fost cel mai darnic

PNL a avut posibilitatea să micșoreze substanțial subvenția în 2020 și 2021, când premieri au fost Ludovic Orban și Florin Cîțu. Ambii au promis reducerea încasărilor de la bugetul de stat, dar subvenția a rămas aproape de nivelul atins în timpul lui Liviu Dragnea, când acesta conducea PSD.

Florin Cîțu a anunțat pe Facebook, în toamna lui 2020, că a redus subvenția tuturor partidelor cu 30%, afirmație care nu s-a confirmat în datele oficiale.

„Eu sunt împotriva subvenționării partidelor pentru activitățile curente. Am susținut legea privind decontarea cheltuielilor de campanie, pentru că, de regulă, atunci se creează relații care generează obligații pentru politicieni, care îi pot face vulnerabili în fața finanțatorilor”, a declarat Ludovic Orban pentru Europa Liberă, pe 23 mai 2022.

În calitate de președinte PNL și premier nu a luat vreo măsură în acest sens.

Florin Cîțu a plătit cea mai mare cotizație în 2021 pentru PNL – 56.250. La polul opus se află premierul în funcție, Nicolae Ciucă, care nu a cotizat cu vreun leu anul trecut. Partidul se poate lăuda că a reușit să adune cea mai mare sumă din cotizații, peste 10 milioane de lei, depășind PSD.

Ludovic Orban a dat partidul 19.000 de lei, acesta fiind exclus din partid după Congresul din septembrie, iar el și-a anunțat demisia.

Top cinci cotizații în PNL:

• Florin Cîțu (fost premier, fost președinte PNL) – 56.250 de lei
• Adrian Veștea (președinte PNL Brașov) – 31.755 de lei
• Lucian Bode ( secretar general al PNL) – 27.000 de lei
• Laurențiu Leoreanu (deputat PNL) – 25.795 de lei
• Iulia Scântei (fost senator PNL, actual judecător CCR) – 24.250 de lei

Pe lista celor care au donat partidului în 2021 se regăsește și președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, - 96.000 de lei. Primul la categoria donații este primarul municipiului Oradea, Florin Birta, 110.000 de lei.

În organizații, există libertatea privind cuantumul cotizațiilor și al donațiilor.

„Noi trăim din cotizații. Eu ca președinte dau 300 de lei, la fel parlamentarii, dau 250 de lei. Tot 250 de lei are cotizația și prefectul și președintele Consiliului Județean. Consilierii județeni au 150 de lei, sper să nu greșesc”, a dezvăluit Ciprian Dobre, vicepreședinte PNL și președintele organizației Mureș, pentru Europa Liberă.

Europarlamentarul Rareș Bogdan a cotizat la PNL, în 2021, cu 12.500 de lei, iar Cristian Bușoi a dat 16.500 de lei.

George Simion cere membrilor AUR să dea bani partidului

Alianța pentru Unirea Românilor este singurul partid parlamentare care nu utilizează subvenția încasată de la bugetul de stat. În contul partidului, se află însă peste 18 milioane de lei, fonduri pe care AUR le poate folosi oricând. George Simion a declarat că partidul său nu va folosi banii primiți de la stat.

Potrivit datelor obținute de Europa Liberă, suma din cotizații și donații obținută de AUR anul trecut a fost de 1,6 milioane de lei.

Chiar înainte de Anul Nou, George Simion posta un mesaj pe Facebook:

„Un apel scurt pentru membrii AUR: plătiți cotizațiile la zi ca să aveți vechimea necesară în partid”.

În zona de comentarii de pe rețeaua de socializare, el venea cu noi precizări:

„Mesajul este doar pentru membrii care au ales să plătească cotizația. Pentru mediul rural și categoriile defavorizate este de 10 lei, pentru ceilalți 47 de lei”.

În top 7 donatori pentru partid în 2021 nu se află George Simion sau Claudiu Târziu.

• Voloseniuc Ștefan – 20.000 de lei
• Popa Cătălin – 13.301 de lei
• Stoica Ciprian Titi – 11.500 de lei
• Dămureanu Ringo – 11.100 de lei
• Sebastian Ilie Suciu – 10.000 de lei
• Adrian Costea – 9.800 de lei
• Ilie Eugen Fetița – 6.999 de lei

Avertisment: Asistăm la o distorsionare a democrației, o oligarhizare a vieții politice

Experții consultați de Europa Liberă susțin că sumele mari primite de partide de la bugetul de stat conduc spre o distorsionare a democrației și o oligarhizare a vieții politice.

Din datele Autorității Electorale Permanente, partidele care încasează subvenția au rămas în conturi, în 2021, cu 122 de milioane de lei. Dacă sistemul continuă, principalele partide parlamentare ar putea avea în vistierie înaintea campaniilor electorale din 2024 aproximativ 350 – 400 de milioane de lei.

„Vor fi puternic avantajate, e o distorsionare a vieții politice”, susține Ovidiu Voicu, director executiv Centrul pentru Inovare Publică.

Legea finanțării partidelor, aprobată în 2015, a generat însă noi probleme. Partidele care primesc bani de la bugetul public nu sunt obligate să ramburseze banii necheltuiți până la finalul anului. A doua excepție introdusă de PSD este că banii din subvenție pot să fie folosiți în campanie. Subvenția a crescut de 17 ori în ultimii cinci ani, dar transparența partidelor, în special a PSD, este la cote reduse, remarcă analiștii.

Septimius Pârvu, Expert Forum, atrage atenția că puțini membri de partid își plătesc cotizația, iar partidele s-au obișnuit să folosească banii publici. El crede că prin sistemul actual, partidele parlamentare se vor perpetua la putere.

„Am făcut o analiză pe 2020 și dacă am număra numărul de cotizanți, înseamnă că am avea niște partide foarte mici. Nu știm numărul exact de membri. Asta arată că partidele nu strâng bani”, a declarat Pârvu pentru Europa Liberă. Marile partide susțin că au sute de mii de membri, dar acest lucru nu se reflectă și în datele privind raportul anual de venituri și cheltuieli.

Ovidiu Voicu subliniază că banii mulți încasați de partid pot distorsiona mesajele din campanie prin controlul asupra presei.

„Vom fi aproape de perioada Năstase. Există tentația corupției când ai mulți bani pe mână, avem un trezorier PSD condamnat la cinci ani de închisoare.”