Jurnaliștii americani au călătorit în România pentru a vorbi cu oficiali de stat, șefi ai companiilor de energie românești, dar și experți din domeniul energetic.
Potrivit The New York Times, potențialul energetic al țării ar putea face din România un exportator important de energie din regiune, reducând dependența celorlalte state din estul și sud-estul Europei de combustibilul rusesc.
Printre resursele energetice, publicația amintește de zăcămintele de gaz natural din perimetrul Neptun Deep, dar și de capacitatea nucleară a țării, determinată în prezent de cele două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă.
Însă jurnaliștii americani afirmă că birocrația excesivă din domeniul energetic, cât și tendința statului român de a-și apăra cetățenii în fața creșterii prețurilor la energie și gaz creează dificultăți în mediul de afaceri.
Luna trecută, scrie NYT, compania de petrol și gaze americană Exxon Mobil și-a vândut acțiunile (50%) din perimetrul Deep Neptun, un proiect din Marea Neagră prezentat drept cel mai mare zăcământ nou de gaze naturale din Uniunea Europeană. Proiectul ar putea reduce din dependența de gaz rusesc, care ajunge deja în cantități din ce mai restrânse pe teritoriul european.
Motivul vânzării? Regimul fiscal costisitor din România și faptul că Exxon dorea să se concentreze pe proiecte cu „un cost redus de aprovizionare”.
Pe 3 mai, Exxon și-a vândut partea din proiect companiei românești Romgaz, pentru aproximativ un miliard de dolari.
Pentru o țară cu o industrie petrolieră veche de aproape două secole (datând încă din anii 1860), decizia companiei americane de a renunța la acțiuni nu încălzește pe nimeni, cu atât mai puțin pe oficialii români care, potrivit The New York Times, au încercat în ultimii ani să repare greșelile din 2018 (când Guvernul PSD a crescut taxele și a impus noi restricții asupra exportului de petrol produs offshore).
Noua Lege offshore, adoptată în urmă cu o lună, ar urma să rectifice această problemă.
Experții citați de The New York Times sunt de acord că principalul potențial energetic al României constă în exploatarea offshore de gaze. Însă problema la momentul de față a zăcămintelor de gaze din perimetrul Neptun Deep e că se află la mare adâncime. În plus, Exxon Mobil are mai multă experiență în a fora la adâncimi mari decât Romgaz sau OMV Petrom, care coordonează în prezent proiectul.
Statul român a încercat să mai reducă din problemele birocratice. Camera Deputaților a adoptat pe 18 mai Legea offshore, menită să reglementeze exploatarea zăcămintelor de petrol offshore și onshore din România. În plus, statul român va avea drept de cumpărare a gazului scos din perimetrul Neptun Deep, iar orice surplus va fi vândut celorlalte state.
În tot acest proiect, statul român va deține 60% din totalul zăcămintelor, iar restul de 40% se vor duce către investitori, precum OMV Petrom și Romgaz. Legea se va aplica și exploatărilor onshore de mare adâncime, adică cele de pe uscat. Proiectul ar putea crea până la 30.000 de locuri de muncă și ar genera peste 71 de miliarde de dolari până în anul 2040.
Pe lângă exploatările de gaze naturale și petrol, România deține în prezent o singură centrală nucleară, cea de la Cernavodă, care generează aproximativ 20% din necesarul energetic al țării. Două dintre cele 4 reactoare începute funcționează în prezent, în timp ce restul se află încă în construcție.
Directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă, Valentin Nae, spune pentru publicația americană că are planuri mari legate de complexul nuclearo-energetic în viitor, în timp ce compania de stat Nuclearoelectrica plănuiește să cheltuiască până la 9 miliarde de euro pe inițiative nucleare în următorul deceniu. Printre planuri se numără inclusiv dezvoltarea de reactoare nucleare modulare (SMR).
SUA sunt direct interesate - în noiembrie, președintele SUA, Joe Biden, și președintele Klaus Iohannis au anunțat construcția unei centrale cu reactoare modulare (SMR), prima de acest fel în România, în parteneriat cu US NuScale Power.
