Bun găsit,
Iată cele mai importante subiecte ale zilei:
- Turcia nu se mai opune aderării la NATO a Suediei și Finlandei. Cele două țări nordice ar putea fi invitate formal să se alăture Alianței astăzi.
- Miniștrii de externe ai UE au aprobat acordul de mediu al Uniunii Europene care prevede, printre altele, interzicerea mașinilor noi cu combustie internă, după 2035.
- Mai multe prevederi controversate la legea avertizorului public au fost introduse aseară de Comisia Juridică a Camerei Deputaților. Proiectul va fi supus votului astăzi.
O decizie istorică
Una dintre cele mai importante necunoscute ale summitului de la Madrid a fost tranșată aseară, cu o zi înainte de reuniunea liderilor Alianței. Turcia, Suedia și Finlanda au ajuns la un consens cu privire la aderarea celor două state nordice la NATO și au semnat un acord trilateral satisfăcător pentru liderul turc Recep Tayyip Erdoğan.
Turcia se opusese până aseară aderării la NATO a Finlandei și Suediei, invocând că cele două țări găzduiesc membri ai unor grupări pe care Ankara le cataloghează ca teroriste. Suedia, de pildă, găzduiește în jur de 100.000 de refugiați kurzi, unii dintre ei fiind acuzați de Turcia că ar fi activat în Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), desemnat ca fiind terorist de către statul turc.
Detaliile exacte ale acordului nu au fost făcute publice, însă din declarațiile oficialilor reiese că acesta vizează în special problema indivizilor și organizațiilor considerate teroriste de către Ankara. „Turcia a obținut ceea ce și-a dorit”, a transmis, la final, biroul președintelui turc, în timp ce țările nordice au arătat că vor „reprima activitățile PKK” – una dintre grupările vizate de Turcia, și că vor „încheia un acord cu Turcia privind extrădarea”.
Dincolo de ceea ce pare a fi un compromis făcut de cele două țări nordice, recunoscute pentru politicile de sprijin a refugiaților de orice fel, decizia de aseară reprezintă o nouă lovitură împotriva Rusiei lui Vladimir Putin, a cărei frontieră directă cu un stat membru NATO va crește cu peste 1.000 de kilometri după cele două noi aderări.
Capitalism de tip marxist?
Presa internațională analizează concluziile la care au ajuns liderii celor mai importante șapte democrații ale lumii la reuniunea pe care au avut-o în ultimele trei zile în Alpii Bavarezi. G7 a discutat, printre altele, continuarea sprijinului pentru Ucraina, dar și despre o posibilă plafonare a prețului la petrol la nivel global.
Un comentariu incisiv despre cele două teme de pe ordinea de zi este făcut de Politico: „Vor să sfârșească războiul fără să lupte în el. Vor să promoveze reguli bazate pe capitalism, în timp ce impun plafonarea prețului la energie”. Un analist citat de The Guardian pune punctul pe i și aseamănă propunerea ca fiind una de tip marxist. De menționat însă că eventuala plafonare are girul fostului președinte al Băncii Centrale Europene, actualul premier al Italiei Mario Draghi, dar și al SUA.
Până la o eventuală plafonare a prețului petrolului, SUA au aplicat ieri deja primele sancțiuni economice stabilite la reuniunea G7. Importurile de aur rusesc au fost interzise, în timp ce pe lista sancțiunilor au fost incluse alte 29 de persoane și 70 de entități. Pe listă se află și compania de apărare Rostec sub umbrela căreia se află peste 800 de entități, printre care și firma care produce avioanele de luptă MiG și Sukhoi din Rusia.
Între timp, președintele Volodimir Zelenski a cerut ieri ONU să trimită un reprezentant pentru a aduna informații independente despre atacul rusesc asupra mall-ului din orașul Kremenciug. Cel puțin 18 persoane au murit în urma atacului. Zelenski a mai cerut ONU să eticheteze Rusia ca „stat terorist”.
Într-un act de sfidare – cu o reuniune G7 și un summit NATO cu Rusia pe agenda discuțiilor – agenția spațială rusă a publicat ieri coordonatele celor mai importante sedii al instituțiilor de securitate occidentale. Printre acestea, sediul unde are loc summitul de la Madrid, al Pentagonului, al Casei Albe, guvernului britanic sau al cancelariei germane. Dmitri Rogozin, șeful Roscosmos, a comentat ironic: „În caz că (va fi nevoie de ele)”.
Iar la Luxemburg, statele membre UE au confirmat ieri ținta blocului de reducere a emisiilor de carbon cu 55% în acest deceniu. Una dintre cele mai importante decizii, care era pusă sub semnul întrebării, este referitoare la interzicerea mașinilor noi cu motoare cu combustie internă după 2035. Măsura va afecta în special Germania, cel mai important producător auto din Uniune.
Ce se întâmplă în Parlamentul României?
Comisia Juridică a Camerei Deputaților a confirmat aseară mai multe amendamente la legea avertizorului public, despre care specialiști din zona non-guvernamentală spun că ar limita mult protecția persoanelor care vor să devoaleze o neregulă sau ilegalitate.
De pildă, avertizorii au dreptul de a divulga public informațiile privind încălcarea legii doar după trei luni de zile și doar dacă au raportat intern în prealabilă.
O măsură care nu doar că ar descuraja o persoană de bună credință să dezvăluie o ilegalitate, dar ar oferi și timp posilului infractor să își acopere urmele. Decizia de aseară e cu atât mai controversată cu cât ar afecta și îndeplinirea obiectivelor asumate de România prin semnarea PNRR. Pentru că textul amendat de Coaliția de guvernare fusese negociat în forma sa inițială cu Comisia Europeană.
Proiectul va intra pe ordinea de zi a Camerei Deputaților astăzi.
Tot astăzi este programată o ședință de guvern în care vor fi adoptate măsurile fiscale anunțate de Coaliție, dar și reducerea cu 50 de bani la litrul de carburant. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a spus aseară că reglementarea presupune o „conformare voluntară” a comercianților de a aplica reducerea și că „este convins” că marile lanțuri de benzinării o vor aplica.
Tot la capitolul energie, premierul Nicolae Ciucă a reacționat după dezvăluirea Europei Libere de săptămâna trecută, referitoare la rezervele de gaze ale României. Vă prezentam acum câteva zile că doar 39% din capacitatea de stocare a României este folosită până în prezent. Nicolae Ciucă a dat asigurări ieri că acest procent va ajunge la 80% până în toamnă.
Europa Liberă continuă astăzi campania Patriotism vs naționalism. În episodul de astăzi, semnat de Cristian Andrei și Sorin Dojan, puteți citi cum văd românii din diaspora aceste două concepte și în ce fel experiența pribegiei le-a schimbat acestora percepția despre România.
Alte subiecte:
- Fostul președinte american Donald Trump ştia că unii din susţinătorii săi erau înarmaţi atunci când i-a chemat la Capitoliu pe 6 ianuarie 2021 şi a încercat să se urce la volanul unei limuzine pentru a li se alătura, potrivit declaraţiei unei martore făcute marţi în Congresul American.
- Prim-ministrul Scoției, Nicola Sturgeon, a cerut Curții Supreme să aprobe, pentru 2023, un nou referendum pentru declararea independenței Scoției.
- 25 de ani de Parteneriat cu SUA | Parlamentarii au chiulit masiv de la ședința festivă. Ce vor politicienii.
Ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org dacă aveți sugestii sau întrebări.
Cele bune,
Ionuț
