În urmă cu zece ani, doi deputați români din Partidul Democrat Liberal propuneau o inițiativă legislativă prin care întreruperea unei sarcini ar fi fost îngreunată.
Sulfina Barbu și Marius Dugulescu, susținuți de aproape 50 de alți parlamentari, doreau înființarea unor cabinete de consiliere pentru „criza de sarcină”, definită de aceștia ca fiind „conștientizarea bruscă a unei sarcini nedorite”.
Proiectul mai prevedea ca o femeie care dorește să apeleze la avort să fie consultată de un specialist cu cel puțin cinci zile înainte de procedură, care nu putea fi efectuată fără un certificat de consiliere venit din partea respectivelor cabinete, decât în cazul în care sarcina punea în pericol viața femeii.
La un an de la inițiere, în 2013, proiectul a fost respins de Camera Deputaților.
În prezent, după ce Curtea Supremă de Justiție a Statelor Unite a anulat dreptul constituțional la avort, tema întreruperii unei sarcini stârnește reacții puternice pe plan mondial.
În 2021, și Polonia a interzis dreptul la avort, acesta fiind permis numai în situațiile în care sarcina este prea riscantă pentru mamă sau este rezultatul unui abuz.
Pentru a vedea cum se raportează politicienii din România la întreruperea de sarcină, Europa Liberă încercat să stea de vorbă fizic, telefonic sau în scris cu 12 parlamentari din partidele aflate la putere. Dintre aceștia, doar șase au răspuns întrebărilor.
Răspunsurile celor șase parlamentari
Raluca Turcan, de la PNL, a fost una dintre semnatarele proiectului de acum zece ani.
În momentul de față, ea spune că felul în care se raportează la avort este în relație cu viziunea grupării din care face parte.
„Aici nu e o chestiune de raportare personală la un fenomen, ci e vorba de apartenența la un partid care susține și garantează drepturile individuale ale persoanelor. Este dreptul femeii de a face avort. Eu aparțin și sunt membră a Partidului Național Liberal și împărtășesc - trebuie să împărtășesc acest punct de vedere”, spune Raluca Turcan.
Ea afirmă că „personal, este deja o chestiune privată cum mă raportez” la avort.
Alina Gorghiu, noul președinte interimar al Senatului și membră PNL, declară că este „categoric” în favoarea dreptului femeii de a decide „ce are de făcut”.
„Poziția mea este una foarte simplă și fermă - femeile au acest drept fundamental la autonomie și autodeterminare corporală. Nu o dată am susținut public aceste lucruri. Cred că ar trebui să rămână și pe mai departe în România”, spune senatoarea PNL.
„Pe de altă parte, toți cei care au dubii și ar putea avea altă opinie, ar trebui să-și amintească de experiența istorică din România și de drama femeilor din perioada comunistă, generată de Decretul 770 din 1966”, adaugă Gorghiu.
Președintele Camerei Deputaților și al Partidului Social Democrat (PSD), Marcel Ciolacu, a transmis Europei Libere că fiecare persoană trebuie să aibă libertatea de a lua decizii fără niciun fel de bariere legale, libertate bazată pe o educație.
„PSD consideră că avortul trebuie înțeles strict ca un act medical, parte din practica obișnuită a unui medic specialist. Înțeleg pe deplin sensibilitatea anumitor zone conservatoare față de acest subiect, însă trebuie să fim cu toții conștienți că nu poți să obligi o femeie să țină o sarcină pe care nu și-o dorește, cu atât mai mult dacă aceasta este provocată de o dramă precum violul”, a spus Marcel Ciolacu.
El mai adaugă faptul că interzicerea avortului ar duce la practicarea în mod clandestin a procedurii, fapt care ar cauza riscuri asupra sănătății femeilor.
„Soluția nu este să renunți la drepturi, ci să sporești șansele unei femei să își permită moral, economic și educațional să păstreze o sarcină. În plus, statul are obligația de a derula campanii de sănătate, de educație pe această temă, astfel încât tinerele să nu mai treacă prin drama unei sarcini nedorite”, mai spune președintele PSD.
Dan Barna, vicepreședinte al partidului Uniunea Salvați România (USR), a susținut că este „dreptul femeii să decidă asupra sănătății sale și asupra opțiunilor de viață pe care și le asumă”.
Din partea Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), deputata Éva-Andrea Csép a spus că, pentru ea, cele mai importante aspecte în discuția despre avort sunt dreptul la viață, dreptul asupra propriului corp și dreptul de a alege.
„Ceea ce cred eu, și aceasta este părerea mea personală, este că fiecare femeie și fiecare om are dreptul asupra propriului corp și asupra propriei vieți, acesta este un drept fundamental al omului”, spune deputat UDMR.
„Și dacă avem acest drept, atunci avem și dreptul de a alege ce facem în continuare. Cred că acestea sunt cele trei perspective de la care trebuie să pornim”, a completat ea.
Liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, crede că decizia de a întrerupe o sarcină poate influența viața unui om și este o „chestiune profund morală, superioară cu mult unei hotărâri administrative”, făcând apel la istoria recentă a țării.
„Tragediile din acele vremuri au traumatizat generații întregi. Să pui semnul egal între un caz sau altul înseamnă să joci rolul judecătorului suprem și să îți asumi răspunderea pentru viețile unor oameni fără să poți face o evaluare obiectivă. Deci, nu cred într-o formulă radicală, unilaterală și pur administrativă”.
„Decizii cu valoare de lege poate lua, slavă Domnului, numai Parlamentul, și bine ar fi să rămână așa. Ce stă la baza acestor decizii și cum se produce o consultare profundă la nivelul societății asta e o altă discuție. Aici trebuie să clarificăm valorile pe care ni le mai asumăm ca țară și ca popor, trebuie să ne reîntoarcem la biserică și la rolul ei și să ne gândim cu sinceritate dacă ar fi bine să primim soluția în plic și noi doar să o aplicăm”.
De ce contează părerea lor și neasumarea explicită a poziției față de avort
Părerea politicienilor despre întreruperea de sarcină este foarte importantă, spune Oana Băluță, conferențiar universitar doctor la Universitatea din București, pentru că aceștia, în raport cu comportamentul individual, dețin putere.
„Odată ce un parlamentar conservator are și putere - are putere legislativă, are putere discursivă, are putere de a modifica legislația, de a îngreuna literalmente accesul la întrerupere de sarcină”, spune Oana Băluță.
Iar un exemplu îl constituie cazul din 2012: proiectul Sulfinei Barbu și al lui Marius Dugulescu.
„Parlamentarii aceștia doi au avut putere. Parlamentarii, în general, au putere. Una este să vorbească o persoană în spațiul public și alta este să vorbească un om care are și putere, și mecanisme, și instrumentele și sprijinul unor partide pentru acel proiect. Pentru că îngreunarea accesului la întrerupere de sarcină se poate face prin varii tipuri de strategii. Nu este musai nevoie să interzici avortul, poți să apelezi la diverse tipuri de strategii, cum ar fi consilierea psihologică obligatorie”, a explicat ea.
În România, mai spune Oana Băluță, un număr restrâns de politicieni s-a arătat a fi în mod explicit împotriva avortului, în timp ce alții se feresc din a-și asuma poziția clară față de acest subiect.
„Poți să deduci din felul în care ei s-au poziționat în raport cu alte teme că mai degrabă poziția lor este conservatoare în ceea ce ține de întreruperea de sarcină, dar pentru că în momentul acesta încă avem memoria colectivă a Decretului din 1966 și a ceea ce s-a întâmplat după adoptarea acestui Decret, ipoteza mea este că sunt rezervați încă în a se pronunța explicit față de întreruperea de sarcină”, mai spuen Oana Băluță.
