Linkuri accesibilitate

Urmează cele mai călduroase luni din istoria României? Secetă, temperaturi extreme și furtuni


Comisia Europeană estimează că, din cauza secetei, fermierii români ar putea obține anul acesta o medie de numai 4,2 tone de grâu la hectar, cu 20% mai puțin decât anul trecut și cu 5,7% sub media ultimilor cinci ani. (Imagine generică)
Comisia Europeană estimează că, din cauza secetei, fermierii români ar putea obține anul acesta o medie de numai 4,2 tone de grâu la hectar, cu 20% mai puțin decât anul trecut și cu 5,7% sub media ultimilor cinci ani. (Imagine generică)

România se confruntă cu primul val de temperaturi ridicate din această vară. Au fost aproape de 40 de grade la Săcuieni, în Bihor, pentru prima dată în istorie. Primele coduri roșii de căldură au fost emise la început de iulie, o situație neobișnuită până acum.

Primul val de căldură extremă a cuprins România la finalul lunii iunie și a durat aproape o săptămână. Pe 30 iunie, 22 de stații meteorologice au înregistrat cele mai ridicate temperaturi din istorie înregistrate în această lună, iar pe 1 iulie, pentru prima dată în istoria stației meteorologice, au fost înregistrate 39.8 grade la Săciueni în Bihor.

La Turda a fost atins recordul istoric, de 37.5 grade celsius, tot pe 1 iulie. Recorduri care, probabil, vor fi depășite din nou până la finalul verii.

Pe fondul temperaturilor ridicate, climatologii spun că în România se vor înregistra, din nou, fenomene extreme. Sâmbătă, la Craiova, o ploaie de jumătate de oră a inundat orașul și provocat pagube majore. Două zile mai târziu, același lucru s-a produs la câțiva zeci de kilometri distanță, la Râmnicu Vâlcea.

Finalul lui iulie, temperaturi peste medie

Prognozele pentru luna iulie realizate de Centrul European de Meteorologie arată că situația de la finalul lunii iunie se va repeta la intensitate mai mare. În perioada 18-31 iulie sunt așteptate temperaturi peste media anuală și precipitații aproape deloc.

Pe termen lung, previziunile sunt și mai sumbre. Climatologul Roxana Bojariu spune că va exista o amplificare a fenomenelor întâlnite în ultimele veri - temperaturi ridicate, însoțite de o creștere a intensității precipitațiilor pe suprafețe mici.

„În afară de aceste semnale, studiile arată că, în deceniile ce urmează, cantitatea de precipitații, vara, va avea o tendință de reducere”, spune Roxana Bojariu. Ea precizează însă că deși, per total, cantitate de precipitații va scădea, va crește intensitatea lor. Vor fi episoade mai rare, dar cu intensități/cantități de ploaie mai mari.

Climatologul Roxana Bojariu spune că deceniile următoare vor accentua fenomenele care există în România de câteva veri.
Climatologul Roxana Bojariu spune că deceniile următoare vor accentua fenomenele care există în România de câteva veri.

Climatologul spune că modul în care va ploua pe perioada verii nu va permite solului să se încarce cu apă, dar va favoriza inundațiile, în special în orașe și bazine mici.

„Cea mai mare parte a precipitațiilor se scurge la suprafața solului, nu ajunge să pătrundă în acesta. Precipitațiile de acest tip, care produc inundații, induc inclusiv fenomene de eroziune a solului”, explică Bojariu.

Ea spune că în anii care vin, așezările urbane ar trebui regândite astfel încât să poată asigura o reținere masivă a apei în sol.

Deșertificarea, un fenomen încă reversibil în România

Ultimii ani au accentual procesul de deșertificare întâlnit în sudul Olteniei și Dobrogea. Fenomenul este puternic resimțit în întreaga Europă. Riscul de deșertificare este extrem de ridicat în sudul Portugaliei, în anumite părți din Spania și sudul Italei, în sud-estul Greciei, în Malta sau Cipru, dar și în zone adiacente Mării Negre din România și Bulgaria.

Într-un raport al Curții Europene de Conturi se arată că zonele sunt afectate de eroziunea solului, de salinizare, de pierderea carbonului organic din sol, de declinul biodiversității și de alunecări de teren.

Încă din 2013, autoritățile române estimau că suprafața expusă la deșertificare, caracterizată de o climă aridă, semi-aridă sau uscat-subumendă reprezenta 30% din suprafața României. Cea mai mare parte se situează în Dobrogea, Moldova, sudul Câmpiei Române și al Câmpiei de Vest.

„Factorul climatic este doar unul care accentuează deșertificarea”, spune climatologul Roxana Bojariu pentru Europa Liberă. Despăduririle, lipsa sistemelor de irigații sunt alți factori care favorizează crearea de zone aride.

O investigație a Europei Libere, în sudul Olteniei, realizată în mai 2021 arată că, în zona cea mai afectată de deșertificare, fermierii au luat inițiativa în locul statului pentru a încerca să salveze zona:

Atacul nisipurilor mișcătoare. Cum poate fi oprită deșertificarea Olteniei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:34 0:00

Inițiativele de combatere a deșertificării din România sunt date drept exemple de „așa nu” în raportul Curții Europene de Conturi. Este vorba despre ajutorul de 125 de euro pe hectar pentru agricultorii cu mai puțin de 10 hectare.

Producții de grâu, cu 20% mai mici decât în 2021

Una dintre cele mai afectate zone de seceta din ultimii ani este în sudul Moldovei, la granița dintre Vrancea, Vaslui și Galați. Agricultorii s-au confruntat constant cu lipsa apei în sol, așa că au fost nevoiți să se adapteze din mers la noua realitate.

Gelu Scutaru conduce una dintre cele mai mari firme agricole din județul Vrancea. Din toamna anului trecut, s-a confruntat cu seceta.

„Am semănat în toamnă o suprafață de 1.300 de hectare de rapiță și, pentru că a fost secetă și nu am avut precipitații în septembrie, octombrie, a trebuit să întoarcem brazda și nu am mai rămas decât cu 200 de hectare de rapiță”, a declarat Gelu Scutaru pentru Europa Liberă.

În locul culturii compromise de rapiță, fermierul a decis să semene grâu și orz, în speranța că va ploua mai mult. Nu a avut noroc nici așa motiv pentru care a plantat porumb și floarea soarelui.

Deficitul de apă din sol în Vrancea s-a menținut constant la 200-250 de ml/m² . Seceta a făcut ca estimările Comisiei Europene în privința producției la grâu să fie îngrijorătoare. Comisia estimează că fermierii români ar putea obține anul acesta o medie de numai 4,2 tone de grâu la hectar, cu 20% mai puțin decât anul trecut și cu 5,7% sub media ultimilor cinci ani. Media UE ar putea scădea cu 4,5% față de 2021.

Rezerva de apă, în scădere

Agenția Națională Apele Române (ANAR) avertizează că rezerva de apă este în scădere. În cele 40 de lacuri de acumulare, aceasta este de 3,4 miliarde de mc de apă, la un nivel coeficient de umplere de 82 %. Estimările sunt că acesta va scădea până la 68 % până la finalul lunii iulie. Deocamdată aceasta poate asigura necesarul de apă pentru cei conectați la sistemul centralizat. Sunt afectate de secetă 28 de localități (din județele Botoșani și Galați), 77 de localități (din județele Bacău, Neamț și Vrancea), 5 localități (în județul Cluj), 5 localități (în județul Argeș). Deja, în unele dintre acestea s-a trecut la raționalizarea apei pentru că aceasta este folosită și pentru irigații, deși sistemul nu a fost dimensionat la acel nivel.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

XS
SM
MD
LG