Unele cinematografe din Marea Britanie au interzis grupurile de tineri care poartă costume în timpul filmului Minions: The Rise of Gru, spune BBC.
Câțiva tineri spectatori au fost criticați pentru comportamentul turbulent după ce un trend viral a apărut pe rețeaua de socializare Tik-Tok.
Videoclipurile #gentleminions arată grupuri de tineri care participă la proiecții îmbrăcați la costum reprezentând personajul principal, pe Gru.
Unii chiar mâncau banane făcând referire la mâncarea preferată a ajutoarelor galbene ale lui Gru, minionii.
Adolescenții care urmează trendul #gentleminions au fost acuzați că fac zgomot și aruncă cu lucruri în timpul proiecțiilor, ceea ce a determinat unele cinematografe din Marea Britanie să impună restricții privind codul vestimentar.
În ciuda restricțiilor, tinerii au purtat costumele pe sub haine normale pentru a putea intra în sălile de cinema.
Studioul de film Universal Pictures, care a produs filmul, a susținut trendul #gentleminions, scriind pe Twitter: „Tuturor celor care se prezintă la Minions în costume: vă vedem și vă iubim".
Cauza acestui trend se datorează unei așteptări îndelungate de 5 ani de la ultimul desen din această serie. Copiii care au vizionat acel film sunt acum adolescenți și răspund la revenirea seriei cu ceea ce pare a fi o bucurie autentică, scrie The Guardian.
Desenul Minionii a ajuns la un total de 1,15 miliarde de dolari la nivel mondial, iar încasările totale ale francizei se ridică acum la puțin sub 4 miliarde de dolari, ceea ce o face să fie franciza de filme de animație cu cele mai mari încasări, potrivit Time Out.
Desenul din 2015 a urcat direct pe locul I în topul weekend-urilor de lansare a unei animații în România, atât ca număr de spectatori (212.883 bilete), cât și ca încasări (4.150.232 lei).
Minionii 2 a avut la nivel mondial 65.261 spectatori doar în weekend-ul lansării și o încasare de 1.565.467,68 lei, adică 331.063,67 dolari.
În România încă nu au apărut postări pe Tik-Tok care să urmeze trendul #gentleminions.
Minionii sunt personaje amuzante, care vorbesc și fac prostii, dar uneori se comportă violent.
Un studiu clasic a fost realizat de Keith Gilbert în 1998 despre impactul mass-mediei asupra copiilor cu vârste de 5 şi 6 ani expuşi timp de două ore pe zi unor programe diverse, a scris Agerpress.
Potrivit studiului, la această vârstă copiii nu sunt în stare să facă pe deplin diferenţa între realitate şi ficţiune.
„Copiii ce urmăresc personaje animate violente devin mai puțin sensibili la durerea celorlalți, nu manifesta frica fata de oameni agresivi și nici nu-i deranjează violența în general. În funcție de alti factori (bio-psiho-socio-culturali), acești copii sunt susceptibili să dezvolte un comportament agresiv, imitând gesturi, scene și un limbaj agresiv asemănător eroilor animați”, a declarat psihoterapeutul Sînziana Burcea pentru Ziare.com.
„Creierul unui copil mic este asemeni unui burete gata să absoarbă toate informațiile ce vin spre el. Desenele animate au un efect puternic în a modela și schimba comportamentul copiilor noștri la vârste mici. În acest context, conținutul desenelor animate devine extrem de important. Creierul unui copil de 3 ani este de trei ori mai activ decât creierul unui adult, absorbind informația cu viteza exponențială", a mai spus psihoterapeutul.
Un studiu făcut de Centrul pentru Copii cu Autism din România arată că în cazul a 90% dintre copiii de 2-3 ani, care sunt diagnosticați cu o formă de autism, factorul declanșator este vizionarea excesivă a programelor TV sau a altor forme de realitate virtuală.
„În cazul copiilor și mai ales al copiilor mici de 0-2 ani, consumul TV este foarte dăunător, ajungându-se în marea majoritate a cazurilor în care cei mici au fost lăsați în medie peste 5 ore/zi în fața mediilor virtuale, la diagnostice de întârziere în dezvoltarea psiho-motrică, întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului, tulburare de opoziție și/sau comportament, și, mai grav, de ADHD sau chiar de autism” a declarat Marius Zamfir, psiholog și coordonator Centru pentru Copii cu Autism, pentru Elit Medical.
„Alarmant este când observi că nu numai atitudinea, relaționarea, dar și postura corpului se transformă, la un moment dat. Sunt copii care se deplasează precum personajele animate, care au dialoguri sau reacții fizice imaginare, evitând interacțiunea fizică, verbală cu cei apropiați de vârstă, în condițiile în care suntem praf de stele, conectivitatea fiind una dintre nevoile de bază” a explicat Coziana Zaharia, învățătoare la o școală din București.
Daniela Irimia, psihoterapeut, spune că nu toate desenele animate afectează copii într-un mod negativ și că există un „curent puternic de opinie care demonizează desenele animate”.
„Trăind împreună cu copilul basmele animate, la nivel inconștient comunicăm de la nivelul copilului care am fost, cu copilul nostru.
Aceasta este o experiență valoroasă de apropiere profundă și cunoaștere implicită între adult și copil”, a spus psihoterapeuta pentru Europa Liberă.
Aceasta atrage atenția asupra importanței modului în care desenele animate sunt privite.
„Ne uităm la desene cu emotie si bucurie împărtășite. E ca și cum creem o frecvență psihică care ii oferă spațiu de exprimare și recunoaștere de sine copilului nostru. E o întâlnire profundă inconștientă care ne permite să ne recunoaștem unul în prezența celuilalt, diferiți dar capabili să împărtășim bucuria, surpriza, misterul și magia desenelor animate”.
„Probabil că adevărata magie este cea a vizionării împreună. Această experiență de împărtașire verbală și non verbală îi permite copilului să devină el insuși în prezența noastră”, a mai relatat Daniela.
