La începutul lui 2024, în una din trei instanțe din țară judecătorii și grefierii protestau pentru că aveau de primit restanțe salariale vechi de șase ani.
Din aprilie 2023, cei aproximativ 8.600 de grefieri de ședință din întreaga țară obținuseră dreptul de a-și primi veniturile reîntregite, la nivelul celor acordate încă din 2017.
Este vorba de recuperarea a 23% din leafă – adică, în medie, 1.500 de lei lunar/de fiecare – sumă acordată anul trecut doar în unele dintre instanțe din țară.
În contextul în care și celelalte categorii de salariați – precum judecătorii sau personalul auxiliar – aveau drepturi salariale recunoscute în instanțele de judecată dar neachitate, Guvernul a dat pe 14 decembrie o Ordonanță de Urgență conform căreia banii se vor plăti în tranșe, timp de cinci ani.
Cât a plătit statul pentru restanțele din justiție
Conform datelor oferite Europei Libere de Biroul de Informare și Relații Publice din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin intermediul căreia sunt finanțați cei 36 de angajatori din Justiție, la nivelul anului trecut au fost achitate 767 milioane lei.
Suma era destinată „achitării drepturilor de natură salarială stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din Înalta Curte de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești pentru care termenele eșalonate de plată se împlinesc în 2023”, conform notei ÎCCJ.
Cele 767 de milioane de lei (153 de milioane de euro) nu au reușit să acopere decât o mică parte din necesar.
„Debitul scadent al statului român față de salariații din justiție în anul 2023 nu a fost achitat integral, s-a plătit undeva aproximativ jumătate din tranșa respectivă, aspect care duce la procese, curg dobânzi penalizatoare, executări silite”, a declarat pentru Europa Liberă George Pârvu, secretar general al Sindicatului Național al Grefei Judiciare „Dicasterial”.
Este cea mai mare grupare sindicală ce reprezintă interesele celor 8.600 de grefieri de ședință.
Pârvu estimează că, înainte de reîntregire, venitul mediu net lunar al unui grefier de ședință era de 4.400 lei, iar cel ulterior trebuia să se ridice la aproximativ 5.900 lei.
De ce își cer angajații din justiție drepturile restante
Cele mai multe dintre cazuri sunt generate de aplicarea plafonării prevăzute de Legea - cadru nr.153/2017.
Angajații au considerat că nu a fost aplicat corect coeficientul de multiplicare salarială, iar instanțele de judecată le-au dat, rând pe rând, dreptate.
S-a ajuns astfel la datorii cumulate timp de până la șase ani, la care se adaugă dobânzile legale sau cheltuieli de executare silită.
O altă categorie sunt procesele declanșate de magistrații aflați deja în pensie care au cerut pensii mai mari, prin recalculare.
Studii de caz: două curți de apel
De exemplu, din cele aproximativ 100 de milioane de lei cerute pentru plata unor drepturi salariale restante câștigate în instanță în 2023 de Curtea de Apel Iași, ÎCCJ a achitat doar 8,7%.
„Judecătorii au de încasat 80% din aceste sume”, spune pentru Europa Liberă magistratul Diana Micu Cheptene, președinta Curții de Apel Iași.
În medie, un judecător are de recuperat 180 – 200.000 de lei. Sumele mari sunt rezultatul mai multor ani în care nu au fost integral achitate la care se adaugă și dobânzile legale.
Toți cei 780 de angajați din subordinea Curții de Apel Iași, de la personalul de întreținere la specialiștii IT sau magistrați, au de primit restanțe.
La suta de milioane de lei cerută ÎCCJ, pentru care există deja titluri executorii, se mai adaugă aproximativ o altă sută de milioane de lei - hotărâri judecătorești care nu sunt supuse eșalonării.
O situație similară este și la Curtea de Apel Galați.
Conform informațiilor transmise pentru Europa Liberă de judecătorul Doru Benescu, președintele Curții de Apel Galați, valoarea totală a drepturilor salariale recunoscute prin acte administrative în baza titlurilor executorii, rămase în plată pentru 2023 este de 228 de milioane de lei.
Nu s-a primit niciun leu pentru achitarea lor. ÎCCJ a oferit doar 37,5 milioane lei pentru hotărâri judecătorești definitive rămase în plată, care totalizează 73,4 milioane lei.
„Nicio persoană care deține titluri executorii de pe raza Curții de Apel Galați nu a primit toate drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătorești”, ne-a mai transmis Benescu. Din toate au fost achitate doar anumite procente.
Amenințări cu protestele
În 2017, în urma unei interpretări greșite a legii, grefierii de ședință sau cei de la parchete nu au primit o majorare de care beneficiau alți colegi, cum ar fi grefierii arhivari.
După ce au obținut hotărâri judecătorești care să dovedească nedreptatea, în aprilie 2023, grefierii de ședință și cei de la parchete au primit o reîntregire a salariului la nivelul pe care ar fi trebuit să îl primească încă din 2017.
Și în prezent, toți grefierii nu și-au primit integral drepturile salariale restante.
„Ne gândim foarte serios la acțiuni de protest, în funcție de rezultatul primei rectificări bugetare din anul acesta”, pentru Europa Liberă George Pârvu, secretar general al Sindicatului Național al Grefei Judiciare „Dicasterial”.
În vreme ce grefierii sau personalul auxiliar din justiție își pot pune problema unor acțiuni de protest, există și categoria judecătorilor sau a procurorilor cărora nu le rămâne decât să aștepte, timp în care bulgărele datoriei se mărește, umflat de dobânzi.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
