Acesta este fost realizator al unui program TV despre tehnologie, youtuber urmărit de 1,14 milioane de persoane.
Aflat la un festival de muzică de pe litoral, în dialogul cu reporterul, acesta a făcut mai multe afirmații devenite extrem de controversate în dezbaterile online. Printre acestea: „mai mergeți pe la sală, fetelor. Venim la mare ca să vedem piele, aș vrea ca pielea aia să nu aibă vergeturi. /.../ Eu am noroc că am o nevastă care arată ca o minoră. Asta e șansa vieții mele, jur”.
„Este inacceptabil să vedem genul acesta de derapaj”
Declarațiile de acest gen, pe care George Buhnici a încercat să le explice pe larg după iscarea controverselor, nu sunt însă singulare în spațiul public din România și au consecințe, atrage atenția Centrul Filia, o organizație care luptă împotriva inegalităților de gen.
În 2020, pe când avea 27 de ani și 820.000 de urmăritori, vloggerul Alexandru Bălan a făcut mai multe declarații într-un videoclip postat pe o platformă de streaming, în urma cărora a fost reținut pentru instigare la violență asupra minorilor.
Acesta spunea că fetele care au o anumită vestimentație merită „violate” și că ar întreține relații sexuale cu minore pe baza aspectului fizic.
Peste un an, în 2021, fostul soț al cântăreței Andreea Bălan, actorul George Burcea, încuraja, prin spusele sale, violența domestică, spunând că „asta merită” femeile.
Acum trei luni, și Ilinca Vandici, prezentatoare TV, a fost subiectul unor dezbateri publice, după ce a afirmat într-un podcast că treburile casnice nu sunt atribuțiile unui bărbat.
Andreea Bragă, de la Centrul Filia, spune pentru Europa Liberă că astfel de declarații sunt cu atât mai grave cu cât sunt formulate de persoane care au acces la comunități numeroase.
„În momentul în care ele sunt transmise prin înregistrări video cu persoane care au o anumită influență, care sunt formatori de opinie publică pe social media sau la TV, cu atât considerăm că acest tip de promovare a mesajelor este mai gravă”.
Micile glume, în aparență inocente, ascund o realitate dramatică, adaugă Andreea Bragă. În România, în primele 4 luni ale anului au fost înregistrate 975 de cazuri de acte sexuale cu minori, ceea ce înseamnă că în fiecare zi au avut loc aproximativ 8 astfel de incidente.
„Este alarmant și credem că avem nevoie de responsabilitatea tuturor oamenilor publici, de opinia publică, și credem că aceste mesaje trebuie să înceteze. Violența împotriva femeilor nu poate fi tolerată și este inacceptabil să vedem genul acesta de derapaj”, spune activista pentru drepturile femeilor.
Realitatea mai arată și că, de-a lungul timpului, discursul misogin nu a fost sancționat corespunzător, ajungându-se la situația din prezent, în care violența împotriva femeilor ar fi aproape normalizată la nivel de societate, adaugă ea.
„În plus, nu avem educație pentru egalitate de gen, care să încurajeze respectarea drepturilor femeilor, să încurajeze egalitate între femei și bărbați. O societate care tolerează violența va continua să rămână așa, dacă relațiile acestea inegale de putere nu sunt deconstruite, dacă nu învățăm că o glumă de genul 'ce bine că nevasta mea arată ca o minoră' nu face decât să legitimeze cultura violului”.
Modelul patriarhatului este încă viu în conștiința națională și percepțiile vor fi greu de schimbat, explică Mircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA). În televiziune, acest lucru se vede cel mai bine în reality-show-uri, spune el.
„Drama se declanșează în zona programelor de divertisment, în care miza este sexualitatea și unde femeile sunt privite doar ca purtătoare de sâni și fese și nu mai mult, așa cum foarte explicit s-a exprimat domnul Buhnici. Deci sunt emisiuni care pot fi comparate cu promovarea unor magazine de carne, nu programe de televiziune”.
Iar interviuri precum cel în care apare George Buhnici vor continua să fie livrate către un anumit tip de public, care dorește să vadă acest tip de conținut, adaugă Mircea Toma.
„Faptul că au dat această înregistrare ne arată și goana care există după senzațional. Adică ne place să vedem că sunt exprimate aceste forme de violență împotriva femeilor, expresii legate de hărțuirea sexuală, criticile acestea legate de felul în care arată femeile, obiectificarea lor, faptul că sunt trase de mânecă, 'trebuie să arăți într-un anumite fel, trebuie să te duci la sală ca să poți să ajungi pe plajă'", spune și Andreea Bragă.
„Dacă nu ar face audiență, nu le-ar mai promova nici radiodifuzorii”, subliniază Mircea Toma. El spune că implicarea școlii și educația ar putea duce la o schimbare de atitudini. În caz contrar, publicul consumator va face ca audiențele să crească și mai mult.
Discriminarea pe criteriul greutății
Potrivit lui Asztalos Csaba, președinte Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), sondajele instituției confirmă că atitudinile misogine și cele de stigmatizare a persoanelor în funcție de aspectul fizic sunt o problemă reală. Cu atât mai gravă cu cât aceste atitudini sunt formulate de persoane cu un anumit grad de notorietate.
„Formatorii de opinie, indiferent că au o funcție publică sau că sunt jurnaliști, influenceri sau sportivi, trebuie să fie foarte responsabili în comunicarea publică, pentru că formează atitudini și sunt exemple pentru cetățeni și mai ales pentru tineri”.
Un sondaj efectuat anul trecut de CNCD în mediul preuniversitar, în care au fost incluși profesori și părinți din toată țara, a arătat că aspectul fizic și supraponderabilitatea au fost cele mai răspândite teme de hărțuire.
„Aspectul fizic este un element pe baza căruia se creează o serie de hărțuiri și discriminări în România, mai ales față de femei, pentru că vedem prezența misoginismului în societate”, spune șeful CNCD.
„Și standardele de frumusețe, știm că evoluează în timp, se schimbă de la un deceniu la altul. Însă femeile sunt controlate prin aceste standarde de frumusețe și niciodată nu este suficient. 'Ba ești prea slabă, ba ești prea grasă, ba ești prea scundă, ba ești prea înaltă', spune Andreea Bragă.
Atitudini misogine curente
Misoginismul este adus în atenție de controversele publice, dar el este o prezență constantă în societate, atrage atenția Andreea Bragă de la Centrul Filia:
„Ne este și greu să le conștientizăm, ca să le putem combate. Sunt multe exemple pe care le pot da, de la altitudinea față de femei pe stradă sau în mijloace de transport: onomatopee, atingeri nedorite, glume cu tentă sexuală. Sunt, de fapt, demonstrații de putere pe care cineva le face asupra ta”.
Glume, exprimări greșite și metafore. Care sunt justificările persoanelor publice
În urma afirmațiilor făcute în spațiul public, Alexandru Bălan a postat un clip video în care își cerea scuze și explica faptul că a fost vorba despre o „glumă extraordinar de proastă”. „Nu sunt de acord cu violența față de femei /.../ nu aș fi vrut niciodată să jignesc în mod oficial pe cineva”.
Cu un mesaj asemănător a răspuns și George Burcea. „Îmi asum valul de reacții negative. Ceea ce am spus este impardonabil și este normal ca oamenii să mă tragă la răspundere. Voi continua să lupt împotriva violenței domestice, iar cu siguranță greșeala pe care am făcut-o m-a determinat să înțeleg mai bine gravitatea acestui subiect”.
După ce a revăzut podcastul în care apare, Ilinca Vandici a declarat că nu a reușit să explice corect informațiile pe care le-a prezentat, nici să le pună în context, alegându-și cuvintele într-un mod neinspirat. „Toate declarațiile mele au fost făcute cu bună credință, din dorința de a împărtăși cu voi cât mai multe lucruri din viața mea [...] nu mi-am propus să jignesc pe cineva”.
În 18 iulie, și George Buhnici a postat pe blogul său un articol în care oferă mai multe explicații. Acesta e intitulat: „Pedofilia este o crimă. Obezitatea, o problemă de sănătate publică”.
