Rusia și-a declanșat războiul informațional, bazându-se în mare parte pe Sputnik și Russia Today (RT) pentru a răspândi dincolo de granițele sale ceea ce este considerat a fi propagandă și dezinformare pro-Kremlin.
Din aceste motive, Russia Today a fost interzis în interiorul UE, iar companiile din domeniul tehnologiei au luat măsuri similare pentru a împiedica Moscova să-și disemineze informațiile de propagandă despre „operațiunea militară specială” și alte subiecte sensibile către un public global.
Serbia este candidată la aderarea în UE, dar nu este legată de deciziile luate la Bruxelles. Acum, țara balcanică de 7 milioane de locuitori, țintă îndelungată a campaniilor de dezinformare ale Moscovei, se gândește la posibilitatea de a permite RT să emită din Belgrad.
Dacă RT și-ar transmite mesajul în casele din Serbia, ar putea găsi o audiență receptivă. Sondajele recente ale unui ONG sârb au arătat că două treimi dintre respondenți au spus că se simt mai aproape de partea rusă în conflictul actual.
Până acum, potrivit autorității de reglementare a presei sârbe, RT nu a făcut nicio cerere oficială. Pentru a emite în interiorul Serbiei este nevoie ca radiodifuzorul rus, finanțat de stat, să obțină o licență și aprobări din partea instituției.
Cu toate acestea, relatările din presa sârbă despre un astfel de plan circulă și sunt luate în serios de către Bruxelles, care avertizează Belgradul că ar trebui să se gândească de două ori la aprofundarea legăturilor cu radiodifuzorul finanțat de Kremlin.
„Fără a comenta intențiile, permiteți-mi să reamintesc că UE a impus restricții de difuzare, distribuire și publicitate împotriva Russia Today, ca parte a sancțiunilor pentru a răspunde agresiunii ilegale a Rusiei împotriva Ucrainei. RT face parte din instrumentele de propagandă și dezinformare ale Rusiei cu pe care Kremlinul însoțește agresiunea ilegală împotriva Ucrainei și uciderea poporului ucrainean”, a declarat pentru Serviciul Balcan al RFE/RL Peter Stano, purtătorul de cuvânt al Înaltului Reprezentantul al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate
„Se așteaptă din partea Serbiei, ca țară candidată, să se alinieze la Politica externă și de securitate a UE și la deciziile respective”.
Sputnik este deja găzduit de către Serbia în spațiul online și radio și transmite ceea ce cercetătorii americani spun că este „o realitate alternativă pentru publicul sârb și slav”. De asemenea, publicația a susținut, în trecut, că deține o licență în Serbia pentru transmisii prin satelit.
Înființarea RT la Belgrad ar permite administrației președintelui Putin să transmită acest mesaj în mai multe case decât cele la care a ajuns Sputnik, deoarece include transmisiuni TV. Și asta ar putea fi o lovitură majoră pentru Kremlin nu numai în Serbia, ci și dincolo de Balcani, potrivit analistului sârb Bosko Jaksic, inclusiv etnicii sârbi din jumătatea Bosniei-Herțegovina.
„Moscova are dorința de a continua răspândirea propagandei, în primul rând în Serbia și Republica Srpska din Bosnia-Herțegovina, care sunt bastionul intereselor sale. Asta ar însemna un alt succes la mass-mediei ruse în regiune”, a declarat Jaksic Serviciului Balcan al RFE/RL.
Serbia este dependentă de gaze naturale, de arme și de sprijinul politic din partea Moscovei. A condamnat invazia Ucrainei de către Putin la Organizația Națiunilor Unite, dar a evitat să impună sancțiuni. Președintele sârb, Aleksandar Vucic, consideră că ar fi un „coșmar” să trebuiască să aleagă una dintre cele două părți.
Vucic, un fost ultranaționalist care și-a consolidat stăpânirea puterii, s-a reinventat ca ca fiind un reformator angajat în acțiunea Serbiei către aderarea la UE și a apărat dreptul RT de a difuza în interiorul UE, considerând că aceasta este o problemă de libertate a informației.
Însă pe teritoriul țării pe care o conduce, guvernul lui Vucic a făcut presiuni asupra presei, iar instituțiile de știri independente, tot mai puține, se confruntă cu un control mai dur, a concluzionat Freedom House într-un raport anual lansat în februarie.
Lansat în 2005 sub numele de Russia Today, instituția finanțată de stat s-a extins continuu, cu radiodifuzori și site-uri web în limbi precum engleza, franceza, spaniola și araba.
Operând pe mai multe rețele de pe tot globul, audiența RT a scăzut dramatic în ultimele luni, pe măsură ce companiile de tehnologie și furnizorii de televiziune au rupt legăturile din cauza invaziei Rusia în Ucraina.
Uniunea Europeană a suspendat activitățile de difuzare ale unor mass-media susținute de stat rus, inclusiv RT, la 1 martie. De asemenea, au fost impuse sancțiuni asupra Margaritei Simonyan, redactor-șef al serviciului în limba engleză al RT.
„Sputnik și Russia Today se află sub controlul permanent, direct sau indirect, al autorităților Federației Ruse și sunt instrumente esențiale în promovarea și sprijinirea agresiunii militare împotriva Ucrainei, cât și pentru destabilizarea țărilor învecinate”, a spus Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, pe 2 martie.
Gigantul rețelelor de socializare Meta a interzis paginile platformelor, inclusiv de Facebook și Instagram, în timp ce companiile din sectorul tehnologiei au interzis ca acestea să mai facă publicitate.
În Statele Unite, RT America și-a încetat operațiunile și a concediat personal în martie, după ce un important operator de telefonie prin satelit -- DirecTV -- a renunțat contractul cu ei.
În ciuda reputației și a problemelor sale, Olivera Zekic, președintele Consiliului Autorității de Reglementare a Media Electronice din Serbia (REM), a declarat că RT va primi o audiere echitabilă, dacă va solicita o licență de difuzare.
Russia Today depinde de politica președintelui Vucic
Zekic a sugerat că interzicerea RT de către UE nu va fi un factor în luarea deciziei.
„Nu va fi o problemă dacă Russia Today aplică pentru o licență, fiindcă REM este preocupat, în primul rând, de respectarea libertății de exprimare și de expresie. Dar trebuie menționat că aceste informații - despre sosirea RT - sunt doar un zvon", a declarat Zekic pentru Serviciul Balcan al RFE/RL.
Orice decizie cu privire la acordarea unei licențe RT s-ar putea reduce la capriciul lui Vucic, susține Jaksic. El adaugă că liderul sârb ar putea fi susceptibil de a mulțumi Kremlinul, având în vedere „prejudiciul creat recent relațiilor”, având în vedere inclusiv poziția Serbiei din martie, prin care care condamna invadarea Ucrainei de către Rusia.
În același timp, Jaksic spune că o astfel de mișcare ar avea un cost. „Într-un moment în care Occidentul ne cere să ne alăturăm sancțiunilor împotriva Moscovei, Serbia s-ar împușca în picior dacă ar fi de acord cu controversata Russia Today”, a spus el.
Chiar și fără RT, mass-media din Serbia l-a lăudat pe Putin și a susținut, în general, acțiunile Rusiei care au condus la invazie, inclusiv cei opt ani de conflict dintre Kiev și separatiștii susținuți de Moscova din estul Ucrainei.
Cel mai important tabloid al Serbiei, Informer, a tipărit mai multe articole, unele la limită cu elogiul, lăudându-l pe Putin. Cu două zile înainte de începerea invaziei ruse pe scară largă, pe 24 februarie, a publicat o poveste de prima pagină intitulată „Ucraina a atacat Rusia”.
„Publicațiile de propagandă pro-guvernamentale din Serbia au creat cultul personalității lui Putin, care îl depășește chiar pe cel pe care l-au construit pentru Vucic”, a declarat pentru AFP Dinko Gruhonjic, profesor de jurnalism la Universitatea din Novi Sad, la începutul acestei luni.
Pe măsură ce invazia Rusiei se prelungește și relatările despre presupusele atrocități rusești cresc, acoperirea mediatică din Serbia despre Rusia s-a domolit, potrivit CRTA, un ONG cu sediul la Belgrad, care pledează pentru transparență și reforma democratică în Serbia.
„Deși sprijinul inițial - mare - pentru Rusia s-a diminuat de la începutul războiului, mass-media continuă să prezinte faptele în favoarea Rusiei și împotriva Occidentului”, a concluzionat CRTA într-un raport emis pe 6 iulie.
CRTA a constatat, de asemenea, că atitudinile publice din Serbia sunt de simpatie față de Rusia. Două treimi dintre cei chestionați au spus că se simt „mai aproape” de Rusia, potrivit unui sondaj publicat pe 15 iunie.
Trei sferturi dintre respondenți sunt de părere că Kremlinul a fost forțat să intre în război „din cauza intențiilor NATO de a se extinde”. Același sondaj a sugerat că 40% din populație este în favoarea renunțării Serbiei de a adera la Uniunea Europeană și de a se alia cu Moscova.
„Opinia publică se formează într-un mediu în care media este dominată de televiziuni și ziare cu politică editorială pro-guvernamentală și o puternică părtinire pro-Rusia”, a declarat Vujo Ilic, cercetător și unul dintre autorii sondajului.
„Rusia este prezentată în mass-media pro-guvernamentală ca un aliat politic și militar, protector al intereselor sârbilor din Kosovo și Bosnia, precum și un binefăcător economic, de exemplu prin furnizarea de gaze la prețuri favorabile”, spune politologul de la Universitatea din Belgrad într-un e-mail transmis RFE/RL.
Serbia și Rusia au legături istorice, înrădăcinate parțial în Biserica Ortodoxă. Aceste legături au fost întărite atunci când Rusia s-a opus bombardamentelor NATO asupra fostei Iugoslavii (acum Serbia) în 1999 și a respins declarația de independență a Kosovo în 2008, poziție pe care a menținut-o.
Eforturile rusești de dezinformare sunt bine ancorate în Serbia. Lansat în 2015, Sputnik difuzează dezinformare anti-UE și NATO către Balcanii de Vest, de la baza sa regională din Belgrad.
„Cele mai proeminente narațiuni promulgate de Sputnik Serbia sunt că UE și NATO sunt slabe, fragmentate, hegemonice și agresive”, a scris analistul sârb Jelena Jevtic în 2021.
Aceste descoperiri au fost reluate de cercetătorii de la Universitatea Tufts din SUA, care au descoperit că Sputnik Serbia „publică adesea povești care urmăresc să creeze o realitate alternativă pentru publicul sârb și slav. Această realitate mărește percepția amenințărilor pentru grupurile minoritare sârbe din Balcanii de Vest și prezintă Rusia ca pe un aliat vital al fraților săi slavi”.
