Războiul din Ucraina | Jurnalista rusă Marina Ovsiannikova, arestată. Zaporojie, atacat de ruși. O femeie, ucisă

Letonia a cerut în mod oficial luni Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) să se alăture procedurii ucrainene împotriva Rusiei, notează AFP.

CEDO a anunţat la sfârşitul lui iunie că a înregistrat o cerere interstatală oficială din partea Ucrainei împotriva Rusiei, o procedură destul de rară, menită să constate încălcările drepturilor omului comise de Moscova de la începutul invaziei Ucrainei la 24 februarie.

Cererea Kievului se referă la "acuzaţiile guvernului ucrainean privind încălcări masive şi flagrante ale drepturilor omului comise de Federaţia Rusă în operaţiunile sale militare pe teritoriul Ucrainei din 24 februarie 2022", a indicat Curtea, braţul judiciar al Consiliului Europei.

Dacă instanţa acceptă cererea autorităţilor de la Riga, Letoniei i se va acorda statutul de terţă parte.

„Este prima dată când Letonia îşi exercită drepturile în temeiul articolului 36, paragraful 2, din Convenţia drepturilor omului pentru a interveni ca terţă parte într-un caz internaţional în curs de desfăşurare", a declarat marţi Ministerul leton de Externe într-un comunicat.

„Cazurile internaţionale între ţări întregi reprezintă o măsură legală extraordinară, instituită în circumstanţe foarte rare, de obicei în situaţii în care există preocupări serioase cu privire la încălcări sistematice şi continue ale drepturilor omului, în special atrocităţi în masă şi încălcări ale drepturilor omului în cursul conflictelor armate", a mai indicat ministerul.

Preşedintele american Joe Biden a parafat marţi ratificarea de către Statele Unite a aderării Suediei şi Finlandei la NATO, o extindere a Alianţei ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia, notează AFP.

Cele două ţări nordice vor fi „aliaţi puternici, fiabili şi dotaţi cu importante capacităţi" integrând alianţa militară dominată de Statele Unite, a declarat preşedintele Joe Biden în cursul unei ceremonii de semnare la Casa Albă.

Senatul SUA a ratificat săptămâna trecută cu o largă majoritate cele două protocoale de aderare ale Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică. Toate ţările membre ale NATO trebuie să ratifice aceste protocoale înainte ca aderarea celor două ţări să fie efectivă.

Forţele ruse care ocupă centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie se pregătesc să o racordeze la Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, şi o avariază realizând această reorientare a producţiei de energie electrică, a avertizat marţi operatorul ucrainean Energoatom, notează AFP.

„Militarii ruşi prezenţi în centrala nucleară de la Zaporojie implementează programul (operatorului rus) Rosatom vizând racordarea centralei la reţelele electrice din Crimeea", a spus preşedintele Energoatom, Petro Kotin, la televiziunea ucraineană.

"„entru a face acest lucru, trebuie mai întâi avariate liniile electrice ale centralei conectate la sistemul energetic ucrainean. Din 7 până în 9 august, ruşii au avariat deja trei linii electrice. Momentan, centrala funcţionează cu o singură linie de producţie, ceea ce este un mod de lucru extrem de periculos", a adăugat el.

„Când ultima linie de producţie va fi debranşată, centrala va fi alimentată de generatoare funcţionând cu motorină. Totul va depinde apoi de fiabilitatea lor şi de stocurile de combustibil", a mai avertizat Petro Kotin.

Situată în apropierea oraşului Energodar de pe fluviul Nipru, nu departe de peninsula ucraineană Crimeea (sud), centrala, cea mai mare din Europa, are şase din cele 15 reactoare ucrainene, capabile să alimenteze patru milioane de locuinţe. Ea a intrat sub controlul trupelor ruse pe 4 martie, la scurt timp după începerea invaziei Ucrainei pe 24 februarie.

Moscova şi Kievul s-au acuzat reciproc de vineri că au bombardat-o, fără ca vreo sursă independentă să poată confirma. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a fluturat spectrul dezastrului de la Cernobîl.

„Orice atac împotriva unor centrale nucleare este un lucru sinucigaş", a avertizat luni dimineaţă secretarul general al ONU, Antonio Guterres. „Sper că aceste atacuri se vor încheia. În acelaşi timp, sper că AIEA va putea avea acces la centrală", a adăugat el.

.

Departamentul de Stat al SUA intenționează să ofere 89 de milioane de dolari pentru a sprijini eforturile de deminare din Ucraina, în condițiile în care națiunea se confruntă cu „una dintre cele mai mari provocări legate de minele terestre și de muniția neexplodată din ultimele decenii” din cauza războiului, a declarat marți un oficial al Departamentului de Stat, potrivit CNN.

Ajutorul va fi destinat finanțării a 100 de echipe de deminare care vor lucra în cursul anului viitor „în zonele în care există cea mai mare cantitate” de mine și muniții, a precizat oficialul american, într-o convorbire cu reporterii. Statele Unite vor oferi instruire și echipament echipelor de deminare, a mai spus oficialul.

Acesta a refuzat să spună unde anume va avea loc instruirea, dar a precizat că „va fi o zonă care va facilita cât mai mult posibil” pregătirea eficientă a angajaților guvernului ucrainean. Cele 89 de milioane de dolari nu vor merge direct la guvernul Ucrainei, ci mai degrabă la organizațiile neguvernamentale și la contractorii care lucrează cu echipele guvernamentale.

„Suntem conștienți de faptul că Rusia folosește o mulțime de tipuri diferite de muniții cu dispersie”, a declarat oficialul.