Departamentul de Justiție al SUA a făcut o „cerere rară” unui tribunal din Florida pentru a face public mandatul în baza căruia agenții FBI au percheziționat vila lui Donald Trump, scrie BBC.
Solicitarea procurorului general Merrick B. Garland în acest sens a venit după ce percheziția a provocat un val de acuzații din partea politicienilor republicani și a susținătorilor fostului președinte.
Donald Trump a repetat că percheziția este inutilă și motivată politic, dar spune că nu se opune publicării mandatului de percheziție, deci și a documentelor. „Fac un pas mai departe încurajând eliberarea imediată a acelor documente”, a scris Trump într-o postare pe platforma sa Truth Social. De la declarații până la ce se va întâmpla în fața judecătorilor este însă cale lungă, comentează, vineri, jurnaliștii CNN.
Donald Trump are timp până vineri ora 22:00 ora României, 15:00 la Washington, să spună și oficial dacă va contesta sau nu publicarea mandatului de percheziție.
Sursele citate de Washington Post au spus că ar fi vorba de documente cu un înalt grad de clasificare despre arme nucleare, dar nu e clar dacă informațiile implicau arme americane sau ale unei alte națiuni, și nu au oferit alte detalii despre „ce tip de informaţii au căutat agenţii FBI” sau dacă au fost recuperate astfel de documente.
Oricum, precizează WP, acest tip de documente se numără printre cele căutate de agenții FMI la Mar-a-Lago. Se crede că investigația FBI urmărește să stabilească dacă fostul președinte a luat înregistrări clasificate și materiale sensibile de la Casa Albă. Toate acestea ar fi trebuit predate Arhivelor Naționale.
Desigilarea documentelor, în interesul public
Anterior, procurorul general Merrick Garland a dezvăluit că a aprobat personal mandatul de percheziție și că decizia nu a fost luată cu ușurință. „Acolo unde este posibil, este o practică standard să căutăm mijloace mai puțin intruzive”, a spus el, citat de CNN.
Până acum, Departamentul de Justiție și-a urmat practica obișnuită de a păstra tăcerea în timpul unei anchete în curs, iar documentele, precum mandatele de percheziție, rămân în mod tradițional sigilate în timpul anchetei.
Procurorul general susține că a cerut unei instanțe să facă publice documentele legate de mandatul de percheziție pentru că sunt în interesul public și că decizia a fost influențată și de faptul că Trump a anunțat public că a avut loc percheziția.
„Interesul clar și puternic al publicului de a înțelege ce s-a întâmplat în aceste circumstanțe cântărește foarte mult în favoarea publicării [mandatului]”, au declarat avocații Departamentului de Justiție într-o moțiune depusă joi la tribunalul federal, potrivit BBC.
Într-o conferință de presă de joi, procurorul general Garland a luat apărarea agenților FBI și oficialilor Departamentului de Justiție. „Nu voi păstra tăcerea când integritatea lor este atacată pe nedrept”, a declarat el, spunând că toți sunt „funcționari publici dedicați, patriotici”.
„Aderarea fidelă la statul de drept este principiul fundamental al Departamentului de Justiție și al democrației noastre”, a spus Garland.
„A menține statul de drept înseamnă aplicarea egală a legii, fără teamă sau favor”, a mai spus el, dând de înțeles că nici măcar foștii președinți nu sunt protejați dacă există suspiciuni că au comis o infracțiune.
De ce s-a ajuns la percheziție
Percheziția casei unui fost președinte în cadrul unei anchete penale este prima în istoria Americii, de aceea decizia Departamentului de Justiție este cu totul extraordinară și motivată de considerente puternice.
CNN relata că ancheta penală a început cu îngrijorări referitoare la documente dispărute, informaţie furnizată de Arhivele Naţionale. Instituţia a făcut o sesizare penală la Departamentul de Justiţie, după ce a descoperit unele documente extrem de sensibile printre materialele ridicate de la Mar-a-Lago acum câteva luni. Acestea nici nu ar fi trebuit să ajungă la reședința fostului președinte.
Miza percheziției ar putea fi documente care făceau parte din programele speciale de acces (SAP), o clasificare care include protocoale pentru a limita semnificativ cine ar avea acces la informaţii.
Ce opțiuni are Trump
Dacă Donald Trump ar decide să conteste desecretizarea mandatului, un pas care ar putea neutraliza afirmațiile republicanilor că fostul președinte este o țintă a victimizării politice, avocații săi ar trebui să explice în instanță de ce.
Judecătorul din dosar, care a primit amenințări cu moartea de la susținătorii lui Trump, ar putea decide totuși să susțină moțiunea Departamentului de Justiție, chiar dacă fostul președinte dorește să păstreze informațiile secrete.
„Ca el să se întoarcă acum și să spună: Nu vreau asta, ar fi foarte ciudat și bizar”, a spus Jared Carter, profesor la Vermont Law School, citat de CNN.
În același timp, un mandat de percheziție publicat nu va stabili în mod clar dacă mișcarea Departamentului de Justiție împotriva lui Trump a fost justificată sau a fost o depășirea atribuțiilor.
Într-un alt caz, Donald Trump a refuzat miercuri să răspundă întrebărilor procurorilor la audierea sub jurământ în ancheta privind posibile fraude ale Trump Organization.
Susținând că este victima unei „vânători de vrăjitoare”, Trump a transmis printr-un comunicat că a „refuzat să răspundă întrebărilor, în virtutea drepturilor și prerogativelor acordate de Constituția Statelor Unite tuturor cetățenilor”.
În timpul audierii sale în fața procurorului general din New York, Donald Trump a invocat de peste 440 de ori dreptul său de a nu răspunde la întrebări pentru a nu se auto-incrimina, conform celui de-al 5-lea amendament din Constituția americană, potrivit presei din SUA citate de AFP.
Conform unuia dintre avocații lui Trump, Ron Fischetti, scrie NBC, singurul răspuns dat de clientul său a fost să-și spună numele.
Cu ce procese și investigații se confruntă Donald Trump
Omul de afaceri și politicianul Donald Trump se confruntă cu investigații și procese pe mai multe fronturi. O recapitulare făcută de The Guardian:
- Lipsa unor documente clasificate
Administrația Națională a Arhivelor din SUA a notificat în februarie Congresul că a recuperat aproximativ 15 cutii cu documente de la Casa Albă din casa lui Trump din Florida, dintre care unele conțineau materiale clasificate.
Comisia de supraveghere a Camerei Reprezentanților din SUA a declarat că extinde o anchetă asupra acțiunilor lui Trump și a cerut Arhivelor să predea informații suplimentare. Trump a confirmat anterior că a fost de acord să returneze anumite documente la Arhive, numind-l „un proces obișnuit și de rutină”.
- Atacul asupra Capitoliului SUA
O comisie a Congresului care investighează atacul din 6 ianuarie 2021 al susținătorilor lui Trump asupra Capitoliului SUA lucrează pentru a construi un caz conform căruia el a încălcat legea în încercarea de a anula înfrângerea în alegerile din 2020.
Vicepreședintele Liz Cheney a spus că comisia ar putea face mai multe trimiteri către Departamentul de Justiție pentru a solicita acuzații penale împotriva lui Trump, care susține că grupul a efectuat o investigație falsă.
Comisia a detaliat eforturile lui Trump de a-l convinge pe Mike Pence fie să respingă listele de alegători pentru Joe Biden, care a câștigat alegerile, fie să întârzie certificarea în Congres.
Comisia nu îl poate acuza Trump de crime federale. Această decizie trebuie luată de Departamentul de Justiție, condus de procurorul general Merrick Garland.
Dacă Departamentul de Justiție aduce acuzații, principala provocare a procurorilor va fi să demonstreze că Trump a acționat cu intenții corupte, au spus experții.
- Fraudă electronică
Democrații au declarat, într-o audiere din iunie a comisiei pentru atacul din 6 ianuarie, că Trump a strâns aproximativ 250 de milioane de dolari de la susținători pentru a trimite în instanță afirmații frauduloase că a câștigat alegerile, dar a direcționat o mare parte din bani în altă parte.
Acest lucru ridică posibilitatea ca el să fie acuzat de fraudă electronică, care interzice obținerea de bani prin „pretexte false sau frauduloase”, au spus experții juridici.
- Falsificarea alegerilor din Georgia
Un mare juriu special a fost selectat în mai pentru a lua în considerare probele din ancheta unui procuror din Georgia cu privire la presupusele eforturi ale lui Trump de a influența rezultatele alegerilor din 2020 ale statului.
Ancheta se concentrează în parte pe un apel telefonic dat de Trump lui Brad Raffensperger, secretarul de stat republican al Georgiei, la 2 ianuarie 2021.
Trump i-a cerut lui Raffensperger să „găsească” voturile necesare pentru a răsturna pierderea în alegeri, potrivit unei înregistrări audio obținute de Washington Post.
Experții juridici au spus că Trump ar fi putut încălca cel puțin trei legi electorale penale din Georgia: conspirație pentru a comite fraudă electorală, solicitarea penală pentru a comite fraudă electorală și interferența intenționată în îndeplinirea atribuțiilor electorale.
- Ancheta penală din New York
Alvin Bragg, procurorul districtual din Manhattan, a investigat dacă compania imobiliară a familiei lui Trump a denaturat valorile proprietăților sale pentru a obține împrumuturi bancare favorabile și taxe mai mici.
- Ancheta civilă a procurorului general din New York
Letitia James, procurorul general al statului New York, desfășoară o anchetă civilă pentru a examina dacă Organizația Trump a umflat valorile imobiliare. Trump și doi dintre copiii săi adulți, Donald Trump Jr și Ivanka Trump, au fost de acord să depună mărturie în ancheta care a început pe 15 iulie.
- Cazul de defăimare al lui E Jean Carroll
E Jean Carroll, o fostă scriitoare la revista Elle, l-a dat în judecată pe Trump pentru defăimare în 2019, după ce președintele de atunci a negat acuzația că ar fi violat-o în anii 1990 într-un magazin universal din New York. El a acuzat-o că a mințit pentru a crește vânzările pentru o carte.
Curtea de apel din Manhattan este gata să se pronunțe dacă procesul lui Carroll ar trebui respins sau nu.
