Vineri, livrările către România reveniseră pe o pantă ascendentă. Directorul Transgaz, transportatorul de gaz românesc a precizat, pentru Europa Liberă, că aveau date că urma să intre în țară o cantitate de 7 milioane de metri cubi de gaze.
Din această cantitate, 4,5 milioane de metri cubi urmau să plece la export.
Restul erau folosiți pentru consumul intern sau pentru depozitarea pentru iarna care vine. Tendința fusese semnalată încă de joi seara. Ion Sterian a explicat pentru Europa Liberă că, la finalul zilei, au intrat în țară 5,8 milioane de metri cubi și au ieșit 4,2 milioane. Revenirea la o livrare apropiată de cea obișnuită pentru această perioadă a făcut ca și în depozite să ajungă gaz.
„Astăzi, vom înmagazina 11 milioane de metri cubi de gaze, cât rămâne din diferența venită de la Gazprom și din producția internă”, a declarat, pentru Europa Liberă, directorul general al Transgaz, Ion Sterian.
În ciuda problemelor de miercuri, procentul de înmagazinare a crescut, în ultimele 24 de ore, cu 0.5% ajungând la 67,41% din total și este estimat acum la 22.106 TWh. Cele mai mari cantități sunt depozitate de Depogaz Ploiești care este plin în proporție de 68%.
Uniunea Europeană a impus tuturor statelor membre ca, la începutul iernii, să aibă depozitele pline în proporție de 85% pentru a face față cu brio iernii, chiar și în eventualitatea în care Rusia a amenințat că va sista alimentare cu gaze către Europa de mai multe ori.
De ce e nevoie de import, chiar cu depozitele pline
Specialiștii spun că, indiferent de nivelul rezervelor pe care România le va avea în depozite, tot va fi nevoie de import, dacă temperaturile vor scădea drastic pentru o perioadă de minimum două săptămâni. Impulsul va fi necesar pentru a asigura o presiune a gazelor constantă.
Expertul în energie Otilia Nuțu consideră că, pentru a nu mai fi nevoie de gazul rusesc, ar trebui găsită o soluție regională.
„Nu este suficient să mărești capacitățile de depozitare. Noi ar trebui să ne facem niște planuri ca, în situația în care se întâmplă chestia asta (temperatura scăzută pe timpul iernii - n.r.) să putem să importăm de la țările din jur. Dar, în același timp, dacă vrei chestia asta, trebuie să fii și tu dispus să vinzi țărilor din jur când au ele nevoie”, explică Otilia Nuțu.
Prețurile la gaze, în creștere continuă
„Problema geopolitica, implicit decizia sistării alimentării cu gaze de către Federația rusă, are implicații severe si directe pentru securitatea energetică la nivel european”, consideră Daniela Daraban, director executiv a asociației distribuitorilor de energie.
Ea spune că limitarea accesului la volume din import are impact direct și imediat asupra evolutiei preturilor atat la gaze, cat si la energie electrică.
Prețurile de referință la gazele naturale comercializate în Europa se îndreaptă anul acesta spre cea mai lungă serie de creșteri săptămânale, intensifică presiunea asupra consumatorilor casnici și asupra companiilor și amenință să împingă economiile statelor în recesiune, transmite Bloomberg.
Cotațiile au crescut din nou vineri, după ce joi au închis la un nivel ridicat record. În ultimele săptămâni, piața s-a încordat și mai mult. Seceta a redus producția de energie hidro și nucleară. Drept urmare, cererea pentru gaze naturale este în creștere, într-un moment în care livrările din Rusia sunt în scădere.
Este a cincea săptămână în care prețurile cresc consecutiv, cea mai îndelungată perioadă de la începutul lunii decembrie. Vineri, la bursa TTF din Amsterdam, cea unde se stabilesc prețurile de referință, Megawatt-ul oră crescuse până la 242,99 de euro. În primăvara, vârful creșterii ajunsese la 335 de euro.
„Vremea anormal de caldă și secetoasă va multiplica probabil pe termen scurt criza energiei din Europa, reducerea surselor de aprovizionare majorând cererea pentru gaze și sporind presiunea asupra prețurilor", susțin analiștii Bloomberg Intelligence.
Aceștia spun că, în Spania și Portugalia, pe fondul secetei prelungite a crescut și a scăderii record a producției de energie hidro, au crescut cererea de centrale pe gaze.
Și Germania este amenințată de producția scăzută de energie hidro. Patronatele germane au anunțat deja că întâmpină probleme în lanțul de producție.
Prețul la energia electrică va fi și el afectat de creșterea prețului la gaze. De ce se întâmplă asta? Pentru că, pe fondul secetei și a unor cantități reduse de energie hidro și nucleară, pentru acoperirea nevoilor de energie electrică sunt pornite centralele pe gaz care produc aceasta energie. Prețul se reglează apoi pe bursă în funcție de cel mai mare, în această situație, prețul fiind al energiei electrice produse cu ajutorul gazelor.
