Ultimul caz este al unui oficial rus al cărui nume nu a fost făcut public, declarat persona non grata de către Ministerul Afacerilor Externe din România la finele săptămânii trecute.
În toate cele 11 cazuri, motivul din spatele expulzărilor a fost „incompatibilitatea activităților (diplomaților ruși, n.r.) cu prevederile Convenției de la Viena”. Articolul 41 al tratatului afirmă că diplomații dintr-o țară gazdă au datoria de a nu se amesteca în treburile interne ale statului respectiv.
Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a transmis că ambasada Rusiei a fost informată cu privire la expulzarea reprezentantului său, care a părăsit țara săptămâna trecută.
În decursul a șase luni de la începutul războiului din Ucraina, Europa a reușit să pregătească o serie de măsuri menite să sancționeze nu doar agresivitatea militară a Rusiei, ci și capacitatea ei de a se infiltra în insituțiile de stat europene.
La finalul lunii iulie, directorul serviciilor secrete MI6 din Marea Britanie, Richard Moore, a declarat că jumătate din spionii ruși ce lucrau ca diplomați în țările din Europa continentală au fost expulzați, restrângând semnificativ capacitatea Kremlinului de a obține informații secrete.
Aproximativ 400 de diplomați ruși au fost expulzați în aproape ultimele 5 luni, cei mai mulți din țări precum Franța, Germania sau inclusiv Bulgaria care, sub conducerea prim-ministrului de atunci al țării, Kiril Petkov, a expulzat la finalul lunii iunie 70 de diplomați ruși.
„Acest lucru probabil le-a înjumătățit capacitatea de-a mai spiona pentru Rusia în Europa”, a completat oficialul britanic.
Cei mai mulți diplomați ruși au fost expulzați din Occident în lunile martie și aprilie. La începutul lunii martie, Statele Unite au expulzat 12 diplomați din New York, care erau considerați „agenți de informații”. Moscova a răspuns cu aceeași monedă și a înmânat Washingtonului o listă cu oficialii americani declarați „persona non grata” pe teritoriul Rusiei.
La rândul ei, Polonia a dat afară din țară 45 de diplomați ruși, stârnind amenințări din partea Kremlinului, care a acuzat Varșovia că se înhamă la „o escaladare periculoasă” a tensiunilor dintre cele două țări.
Tot la finalul lunii martie, Belgia, Irlanda, Olanda și Cehia au expulzat 43 de diplomați ruși acuzați de spionaj în țările gazdă. Aproximativ un sfert din numărul de diplomați ruși expulzați au avut loc doar în prima lună de război.
Eforturile statelor occidentale de a restrânge capacitatea Moscovei de a spiona în Vest au continuat în luna aprilie. După masacrul de la Bucea, în care sute de civili au fost uciși fără milă de soldații ruși, Germania a expulzat 40 de diplomați ruși, urmând ca Franța să facă la fel cu alți 41 până în prezent. Italia a expulzat atunci 30 de diplomați ruși, urmând ca alte state precum Danemarca, Suedia și Spania să completeze numărul cu alți peste 40.
Lituania a făcut un pas mai departe și l-a expulzat însuși pe ambasadorul Rusiei de la Vilnius, închizând totodată și Consulatul general al Moscovei din Klaipeda.
„Formal vorbind, este o retrogradare a legăturilor diplomatice, deși e greu de imaginat cum ar putea fi acestea menținute”, a declarat Linas Kojala, directorul Centrului pentru Studii Est Europene.
Expulzările fără precedent din primele două luni de război au atras atenția presei internaționale. Un jurnalist de la The Economist transmitea pe data de 5 aprilie că eforturile oficialilor din Occident au dus la cea mai mare coordonare în materie de expulzări din istorie.
Marea Britanie, însă, nu a expulzat niciun diplomat rus de la începutul războiului încoace, în mare parte fiindcă Guvernul de la Londra a făcut acest lucru în 2018, după otrăvirea fostului agent de informații rus, Serghei Skripal, și a fiicei sale, Iulia, în Salisbury, Anglia. Ca urmare a expulzărilor diplomatice de atunci, oficialii britanici sunt de părere că au eliminat orice formă de risc de spionaj în interiorul instituțiilor de stat.
Printre cazurile cunoscute de expulzări se numără cel al unui cetățean rus, pe nume Serghei Cerkasov, care a pretins în luna aprilie că are dublă cetățenie irlandeză și braziliană pentru a obține un stagiu la Curtea Penală Internațională de la Haga. Un tribunal din Brazilia l-a condamnat, ulterior, la 15 ani de închisoare pentru folosire de acte de identitate false.
Principalele instituții responsabile de acte de spionaj sunt agenția de informații secrete militare a Kremlinului, GRU, cea domestică de informații, FSB, și serviciul de informații externe al Rusiei, SVR.
