Înfrângerea sângeroasă suferită de ruși când încercau să treacă râul Doneț la Bilohorivka - 70 de tancuri distruse și aproape 500 de soldați morți - a făcut înconjurul lumii. Ucrainenii au triumfat, experții militari occidentali au explicat greșelile făcute de armata rusă, punând accentul pe lipsa de simț tactic a generalilor. Dar, mai important, chiar soldații ruși se revoltă împotriva comandanților, pe care îi acuză de „prostie”.
„Am tăcut mult timp”, spune Iuri Podoliaka, un blogger militar cu 2,1 milioane de urmăritori pe Telegram, într-un videoclip postat vineri, 13 mai. „Ultima picătură care mi-a umplut paharul au fost evenimentele din jurul Biłohorivka, unde din cauza prostiei, subliniez, din cauza prostiei comandamentului rus, a ars cel puțin un grup tactic de batalion, sau poate chiar două”.
Bloggerul a ridiculizat afirmația Kremlinului că războiul merge „cum era planificat” și a arătat că armata rusă nu are drone operaționale, dispozitive de vedere pe timp de noapte și alte echipamente esențiale.
Podoliak, un susținător al invaziei, nu este însă singurul care se întreabă ce se întâmplă pe front. Progresele sunt mici, înaintarea în Donbas este încetinită și forțele armate par să-și fi epuizat rezervele de arme și de soldați.
„Trebuie să luăm în considerare în calculele noastre operaționale și strategice că situația se va înrăutăți”, a spus analistul militar rus la Mihail Hodarionok chiar la unul din principalele canale TV de stat, Rossia 1, potrivit Sky News.
Acesta a vorbit în termeni extremi de critici despre mersul războiului în Ucraina și a atras atenția că nivelul de profesionalism al armatei este determinat de nivelul de pregătire, dar și de moral.
Astfel de comentarii par aproape de neconceput la televiziunile de stat rusești. Mihail Hodarionok a mai spus în respectiva emisiune că Rusia mai are o problemă majoră: „La urma urmei, principala deficiență a poziției noastre politico-militare este că ne aflăm într-o izolare geopolitică totală și că, oricât am urî să recunoaștem aceste lucru, practic, întreaga lume este împotriva noastră”.
Putin se implică direct în deciziile tactice din Donbas
Nervozitatea în rândul militarilor este cu atât mai mare cu cât informațiile despre ceea ce se întâmplă la vârful armatei, al serviciilor secrete sau cu Vladimir Putin însuși sunt extrem de putine și de controversate. În majoritatea cazurilor, ele provin fie din presa occidentală, fie de pe blogurile și re'elele de socializare ale unor jurnaliști ruși de investigație.
The Guardian susține că Vladimir Putin s-a implicat personal în deciziile privind războiul din Ucraina și că, alături de generalul Valeri Gerasimov, comandantul forțelor armate, ia decizii operaționale și tactice „la nivelul unui colonel sau brigadier”, potrivit surselor militare occidentale.
Liderul de la Kremlin ar ajuta la stabilirea mișcării forțelor de pe frontul din Donbas, acolo unde săptămâna trecută s-a produs epocala înfrângere de pe râul Doneț.
„Credem că Putin și Gerasimov sunt implicați în luarea deciziilor tactice la un nivel la care ne-am aștepta în mod normal să fie luat de un colonel sau un brigadier”, a spus sursa militară, referindu-se la bătălia în curs din estul Ucrainei.
Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) crede că „forțele ruse au abandonat probabil obiectivul de a finaliza o încercuire pe scară largă a unităților ucrainene de la orașul Donețk la Izium” în favoarea ocupării restului regiunii Lugansk.
Același institut vorbește despre strategiile cel puțin discutabile în organizarea armatei, adică amestecul de soldați din unități diferite, inclusiv companii militare private și miliții proruse, în unități aparent obișnuite ale armatei și ale infanteriei navale.
Mai mult, ISW observă că unitățile de mercenari ruși par că formează unități combinate cu elemente aeropurtate din cauza pierderilor semnificative de efective.
„Denaturarea unităților aeropurtate de elită cu mercenari este șocantă și ar fi cel mai clar indiciu de până acum că Rusia și-a epuizat rezervele disponibile de efective pregătite pentru luptă”.
Degringolada serviciilor secrete. FSB în dizgrație, GRU preia controlul în Ucraina
Toate acestea ar putea arăta degringolada care ar domni la vârful puterii și despre care experții militari și presa au atras repetat atenția.
Informații despre diverse manevre de culise din ultima perioadă semnalează lupta pentru putere dintre serviciile de securitate, dintre generalii de armată, precum și implicarea dictatorului de la Kremlin.
Vladimir Putin a retras FSB - cea mai mare agenție de informații a Rusiei, de unde provine chiar el și pe care s-a bazat ani de zile în deciziile pe care le-a luat - din rolul determinat pe care îl avea în războiul din Ucraina.
Responsabilitățile de spionaj au fost preluate de GRU, puternica agenție de informații militare a statului major al forțelor armate.
O mișcare cu mare impact. Până acum două săptămâni Ucraina era în responsabilitatea Serviciului 5 al FSB, departamentul care i-a furnizat lui Putin informații despre Ucraina înainte de invazie.
Informațiile s-au dovedit însă inexacte atât în ce privește starea de spirit a ucrainenilor (care în loc să se bucure de venirea armatelor ruse „eliberatoare” au opus o rezistență îndârjită, inclusiv populația rusă din cele două provincii separatiste Donețk și Luhansk), cât, mai ales, în ce privește starea reală a armatei ucrainene.
Analiștii occidentali și disidenții ruși au explicat situația prin servilismul ofițerilor FSB, care îi spuneau „șefului numai ce voia acesta să audă”.
O umbră de îndoială a planat de atunci asupra FSB-ului, în care Putin și-a pierdut încrederea în pofida vechilor legături cu serviciul. Ca dovadă, generalul Serghei Beseda, șeful FSB, a fost arestat și deținut pentru un timp în renumita închisoare Lefortovo.
Cel care a preluat comanda operațiunilor de spionaj legate de războiul din Ucraina este Vladimir Alexeiev, primul adjunct al șefului GRU, personaj cu pedigree criminal în serviciul lui Putin.
Marea Britanie și Uniunea Europeană îl acuză că a supravegheat atacul cu arme chimice de la Salisbury în 2018 și că a interferat direct în alegerile din America din 2016.
Alexeiev a fost implicat în acțiuni militare în Siria și în conflictul din Donbas, iar colegii ofițeri îl consideră „brutal și încrezător în sine până la imprudență”.
Aducerea acestuia nu este întâmplătoare și arată, într-un fel, că Serghei Șoigu, ministrul Apărării, care căzuse la un moment dat într-un con de umbră după dezastrul începutului invaziei, a recâștigat încrederea lui Putin.
Alexeiev a fost promovat adjunct la GRU de Șoigu după ce acesta a devenit ministru în 2012, într-o tentativă de a schimba fața agenției pe care voia să o extindă cu acțiuni în politica externă a Rusiei. Ceea ce s-a și întâmplat.
Șoigu a crescut numărul operațiunilor GRU în străinătate. Serviciul a fost implicat în acțiuni în întreaga lume, inclusiv în tentative de lovituri de stat, asasinate și sabotarea infrastructurii critice.
Autoritățile britanice i-au numit pe doi dintre agenții săi, Anatolî Chepiga și Alexander Mișkin, drept principalii suspecți în tentativa de otrăvire a lui Serghei Skripal. Printre cei considerați responsabili se numără și Alexeiev.
Serviciile secrete ucrainene l-au plasat pe Alexeiev pe lista sa de criminali de război și au făcut publice detalii personale, inclusiv adresa casei sale din Moscova.
Oficialii au spus că el a fost responsabil pentru strângerea de informații folosite pentru a lansa lovituri cu rachete asupra țintelor civile din Ucraina și a supravegheat referendumuri simulate în teritoriul ocupat.
