Cei doi au dat asigurări că este un pachet legislativ „modern” și necesar sistemului judiciar. Premierul Nicolae Ciucă a spus că aceste legi vor conduce la ridicarea mecanismului de cooperare și verificare (MCV), cât și la intrarea României în spațiul Schengen.
„Îmi exprim convingerea că, odată finalizat demersul, reușim să ieșim de sub mecanismul de control și verificare, și, de asemenea, să putem să facilităm decizia pe care toți românii o așteaptă de atât de mult timp, decizia integrării în Spațiul Schengen”, a susținut premierul Ciucă în debutul ședinței de guvern.
De cealaltă parte, asociațiile magistraților și reprezentanții societății civile atrag atenția că prevederile noilor legi vor afecta grav independența magistraților și că subordonarea justiției factorului politic este doar o chestiune de timp.
Cum sunt subordonați politic magistrații
Expertul anticorupție Laura Ștefan trage un semnal de alarmă și arată că, prin noile legi, instituția poliției judiciare nu se mai subordonează procurorului general, ci ministerului de Interne, detaliile urmând a fi stabilite printr-o nouă lege.
„Se elimină prevederile legate de numirea și revocarea politiștilor în poliția judiciară prin ordin al Procurorului General, precum și toate aspectele legate de detașarea unui număr de politiști de judiciar în cadrul parchetelor, la solicitarea Procurorului General. Se menține în lege doar reglementarea la nivel de principiu a existenței poliției judiciare urmând ca toate celelalte aspecte să fie detaliate printr-o lege specială”, arată Laura Ștefan, de la Expert Forum, pe Facebook.
O altă prevedere controversată privește răspunderea disciplinară a magistraților. Dacă până acum Inspecția Judiciară era instituția care putea începe cercetarea disciplinară a unui magistrat, în noua lege acest lucru poate fi făcut atât de procurorul general cât și de șefa instanței supreme.
În condițiile în care aceste decizii sunt contestate, ele se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Se ridică astfel întrebarea cine va avea câștig de cauză? Șeful ÎCCJ însuși sau magistratul care a contestat cercetarea disiplinară?
Ștefan mai apreciază că „proiectele elimină Institutul Național al Magistraturii din procedura de promovare a judecatorilor la ÎCCJ și de asemenea exclude judecătorii ÎCCJ din procedura de evaluare periodică a judecătorilor”.
Un alt articol securizează componența Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în condițiile în care membrii acestuia nu mai pot fi revocați din funcții de Adunările Generale ale judecătorilor și procurorilor.
Păreri divergente
La rândul lor, asociațiile reprezentative ale magistraților au criticat dur proiectele ministrului Cătălin Predoiu.
Pe 11 august, într-o scrisoare deschisă trimisă Comisiei Europene, judecătorii și procurorii susțineau că sistemul judiciar cunoaște un regres inacceptabil, independența sa fiind grav periclitată.
În scrisoare se arată că niciuna dintre recomandările cheie din rapoartele recente ale Comisiei Europene privind legislația în domeniul justiției nu a fost respectată.
Asociația Formului Judecătorilor, Inițiativa pentru Justiție și Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor arată în respectivul document că, prin inacțiunea Comisiei Europene, „distrugerea justiției va fi completă, iar tratatele UE în România vor fi compromise total și iremediabil”.
„În ciuda angajamentelor luate în fața Comisiei Europene, aproape toate modificările dăunătoare criticate de organismele internaționale în ultimii ani sunt menținute”, scriau reprezentanții celor trei asociații.
Aceștia exemplificau:
- „concursurile de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și în funcțiile de execuție de la curțile de apel, tribunale și parchetele de pe lângă acestea nu au un caracter meritocratic și rămân sub controlul total al Secției pentru judecători a CSM”;
- „Inspecția Judiciară este cosmetizată în mod minor”;
- „rolul Institutului Național al Magistraturii, prin Consiliul Științific, în numirea inspectorilor, este complet eliminat”;
- „libertatea de exprimare a magistraților este grav afectată, obligația de a se abține de la 'manifestări sau exprimări defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului' este menținută”;
- „funcționarea CSM esențialmente în secții încalcă arhitectura constituțională a acestei autorități de consiliu, în care Plenul este forma de organizare adecvată”.
Ce a reținut CE
Europa Liberă a solicitat un punct de vedere Comisia Europeană față de noile proiectele de legi ale justiției.
Un purtător de cuvânt al Comisiei ne-a transmis că instituția „urmărește îndeaproape procesul” și rămâne în contact cu autoritățile române cu privire la proiectele de legi privind justiția aflate în prezent în curs de elaborare.
De asemenea, la cea mai recentă vizită în România a vicepreședintelui Comisiei, Vera Jourova, aceasta a precizat: „Vedem determinare politică și impuls real pentru a avansa semnificativ procesul de reformă. Comisia salută discuțiile în curs dintre părțile interesate din România și subliniază importanța obținerii unui consens. Este important ca legile să abordeze preocupările de lungă durată ridicate în contextul MCV și să îndeplinească etapele convenite ale PNRR.”
Proiecte negociate politic
„Procesul de reformă” și „consensul” de care vorbește Comisia Europeană pare să se fi produs doar la nivelul Coaliției de guvernare, fapt recunoscut de ministrul Predoiu în cadrul unei ședințe a CSM.
Pe 12 august, Cătălin Predoiu anunța în Plenul CSM că „din punct de vedere politic, deși este nerelevant sub aspectul activității CSM, pentru rigurozitate și completitudine a informării, precizez că proiectele sunt susținute de Coaliția de Guvernare PSD – PNL – UDMR și, dacă îmi permiteți o glumă pe un ton serios, nesusținute de USR".
Cu respectiva ocazie, Consiliul a dat un aviz consultativ „pozitiv cu observații”, observații care au fost făcute publice abia peste 10 zile.
Dansul pe sârmă al ministrului
În ședința de Guvern, ministrul Predoiu a mai arătat că „în cadrul consultărilor cu Comisia Europeană, proiectele n-au suferit modificări radicale sau esențiale, așa cum iarăși a fost o dezbatere, o temere în dezbaterea publică”.
Europa Liberă a arătat că draftul de legi trimis CE diferă substanțial de ultima formă publicată pe site-ul ministerului, unele prevederi fiind introduse în proiect fără știința partenerilor europeni.
În ceea ce privește presupusa „renunțare la suveranitate” clamată de partea conservator-naționalistă a sistemului judiciar, ministrul Predoiu a liniștit apele în ședința de Guvern și a transmis că deciziile Curții Constituționale rămân obligatorii pentru toată lumea.
„Aș vrea să afirm cu textele în față, pe masă, că în niciun articol din aceste trei legi, niciun aliniat, nicio interpretare, nicio nuanță, nu afectează cu nimic obligativitatea deciziilor Curții Constituționale, așa cum o stabilește neștirbit art. 147, alin. 4 din Constituția României. Deciziile Curții Constituționale, odată publicate în Monitorul Oficial, au caracter general de obligativitate și se produc efecte numai pentru viitor”.
Legile justiției urmează să fie transmise Parlamentului care poate aduce o serie de modificări de la forma adoptată de Guvern.
