„S-a considerat necesară introducerea unor măsuri de corecție a funcționării celor două piețe, măsuri decise la nivel politic și guvernamental, dar care este posibil să intre în contradicție cu unele prevederi din Legea energiei electrice și gazelor naturale nr. 123/2012, ale Directivei europene 944/2019 (n.r. - privind normele comune pentru piața internă de energie electrică) și ale Regulamentului 943/2019 (n.r. - Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului European privind piața de energie)”, se arată chiar în nota de fundamentare a Ordonanței privind noua lege a energiei.
Guvernul recunoaște astfel, spun surse din piață, că Ordonanța aprobată are „hibe majore” și poate să fie modificată în perioada următoare.
„Nu se poate da o Ordonanță în care recunoști că încalcă legi naționale și europene. Este un autodenunț”, spun sursele citate.
Ordonanța nu a fost discutată cu mediul de afaceri, care a fost luat prin surprindere de ce s-a stabilit la Palatul Victoria. De asemenea, Ordonanța nu a avut avizul Consiliului Economic și Social, guvernul subliniind că nu era necesar un astfel de aviz.
Cu toate acestea, imediat după adoptarea Ordonanței, premierul Ciucă s-a lăudat la o întâlnire cu mediul de afaceri despre buna conlucrare între Guvern și mediul de afaceri, bazată pe dezbatere și informare.
Ministrul Virgil Popescu a susținut forma finală a Ordonanței și a declarat că toate propunerile venite din partea Autorității Naționale de Reglementare în Energie au fost preluate în textul OUG.
„Am avut o discuție cu toți miniștrii la masă și am spus domnului președinte al ANRE că ar trebui să existe o companie a statului român care să facă trading în piața de energie, nu furnizare”, a dezvăluit ministrul energiei.
El a insistat că Ordonanța vizează în special traderii, deoarece piața a fost perturbată, iar ANRE poate taxa cu 5% din cifra de afaceri pe cei care revând energia în mod repetat.
Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a acuzat la Digi24 conducerea ANRE și a propus ca ea să fie destituită rapid după o decizie a Coaliției.
Noua Ordonanță privind prețul la gaze și energie electrică nu aduce schimbări majore în privința compensării prețului pentru consumatorul casnic.
Principala modificare o reprezintă diminuarea plafonului de compensare de la 300 kwh la 255 kwh pentru care se aplică tariful de 0,8 lei. În privința gazelor, nu apar modificări pentru consumatorul casnic, care nu are o limită de consum pentru a plăti un preț subvenționat de stat.
Supraimpozitul pentru producători, traderi și furnizori peste un anumit preț de referință de 1.300 de lei/Mwh este considerat de industrie drept o „confiscare” și o reducere a posibilităților de investiție.
Surse din conducerea Coaliției de guvernare au acuzat traderii că obțin profituri uriașe, de 400-500%, cu un singur laptop și doi angajați, și că au scăpat de impozitare în prima variantă a legii.
Radu Burnete: E inacceptabil
„Ni se pare inacceptabil că se adoptă o Ordonanță pe o temă atât de importantă, complicată, fără să o discutăm. Guvernul e suveran, ne-am trezit peste noapte cu Ordonanța în Monitorul Oficial”, a declarat Radu Burnete, președinte executiv al Confederației Patronale Concordia, pentru Europa Liberă.
Potrivit acestuia, „e greu de înțeles cum Guvernul a pus chiar în nota de fundamentare posibilele contradicții ale Ordonanței cu alte legi. El a spus că oamenii de afaceri au înțeles că statul român nu mai are bani pentru a susține scheme de plafonare pentru energie și gaz, dar trebuie să existe o discuție pentru „distribuirea echitabilă a povarei”.
„ANRE a atras atenția că riscăm să rămânem fără furnizori. Nu reușesc să înțeleg ce s-a întâmplat și de ce. Companiile mari s-au trezit de pe o zi pe alta cu costuri imense la energie. Cei din industriile direct afectate producători, traderi, furnizori nu înțelegeau cum li se aplică legea, taxele, de ce. Furnizorii oricum sunt cu apa până la gât că statul nu le returnează banii”, a fost poziția directorului executiv al „Concordia”.
El avertizează că nu înțelege cum sumele se trimit către furnizori în limita bugetului disponibil.
„Ce să înțelegem din asta, că punem companiile să finanțeze măsurile și dacă avem bani le dăm? Problema fundamentală a României este că nu avem destulă capacitate de producție de energie. Trebuie să investim masiv. Le dăm un picior acelor companii care ar putea investi. Fără investiții nu ieșim din problemă”, subliniază Burnete.
Principalul reproș venit din partea mediului de afaceri este că nu există un studiu de impact, o analiză din partea ANRE, a Consiliului Concurenței în care să se arate evoluția prețurilor.
Profesor de economie: Va trebui să dăm explicații Comisiei Europene, inflația va fi accelerată
Profesorul de economie Bogdan Glăvan subliniază că „lucrurile se vor înrăutăți pentru firme, deoarece întreprinderile mari nu mai beneficiază de plafonare, iar IMM-urile doar în proporție de 85% din consum”, ceea ce va duce la creșterea costurilor pentru firme.
Principalul efect va fi că inflația „nu va fi redusă, ci va fi accelerată”.
„Guvernul va colecta mai mulți bani. Vom vedea dacă vor exista falimente, ieșiri de pe piață. Impozitarea confiscatorie a exportului de energie, va trebui să vedem consecințele în timp”, a declarat profesorul Glăvan.
El atrage atenția că România nu a negociat cu Uniunea Europeană o derogare de la reglementările europene pentru a avea o „oarecare decuplare” a producției și consumului de energie față de piața europeană.
„Când dai o lege repede care contravine reglementărilor europene tot va genera reacții adverse. Ordonanța nu va aduce o micșorare a facturilor. Ideea decuplării de piața europeană pentru protejarea consumului intern nu este greșită. Este greșită maniera în care s-a făcut, fără negociere cu UE, heirupist. Va crește nervozitatea. Dacă fiecare țară ar face așa ceva, ne-am duce de râpă în Europa”, crede Bogdan Glăvan.
Profesorul atenționează că retorica anti-liberalizare pentru piața de energie și pentru reglementare dă sentimentul că statul poate asigura energie ieftină.
„Dacă așa stăteau lucrurile, trăiam bine pe vremea lui Ceaușescu, când totul era reglementat. Avem nevoie de libertate, concurență, iar statul intervine oricum în sectorul de energie”, conchide profesorul de economie.
Expert piața de energie: Crește riscul de blackout
Ordonanța a fost criticată și de Răzvan Nicolescu, expert în zona de energie.
„Cred că România nu ar fi trebuit să ia nicio decizie privind piata de energie înainte de a vedea propunerile Comisiei Europene de reformare a pieței ce urmează a fi publicate săptămâna viitoare. Ne-am grăbit și am greșit din nou. Măsurile adoptate fac rău sectorului și nu bine”, a fost poziția exprimată de Nicolescu.
Expertul consideră că statul va câștiga suplimentar la buget după apariția Ordonanței și se impozitează tot lanțul „câștigurilor nejustificate”. Răzvan Nicolescu remarcă însă că protecția socială nu are în vedere doar categoriile vulnerabile, ci se face generalizat.
„Riscul unui blackout a crescut, iar băieții deștepți din energie pot să reapară prin contractele bilaterale. Se introduce un preț maximal la furnizare care nu ține cont de tranzacțiile încheiate și care suspendă, de facto, ideea de piață de energie. Ne decuplăm de UE adoptând măsuri într-o manieră ciudată, fără a enunța obiectivele măsurilor, impactul acestora. Încălcăm regulamente europene și, surprinzător, nu asteptăm câteva zile să vedem propunerile de reformă a pieței de energie europene de care părem dezinteresați”, a subliniat Răzvan Nicolescu.
