Potrivit mai multor surse diplomatice citate de Europa Liberă, cei trei oligarhi pe care Budapesta îi vrea scoși de pe lista de interdicție a vizelor și de înghețare a activelor sunt Alișer Usmanov, Piotr Aven și Viktor Rașnikov.
Anunțul vine în contextul în care Uniunea Europeană vrea să reînnoiască lista persoanelor aflate sub sancțiuni pentru încă șase luni. Ambasadorii UE se vor întrevedea pe 7 septembrie pentru a discuta reînnoirea sancțiunilor, înainte de termenul limită de expirare al acestora, care pică pe 15 septembrie.
Lista, care poate fi reînnoită numai prin vot unanim, cuprinde în prezent 1.217 persoane și 108 entități. Aceasta a fost extinsă pe parcursul anului, pe măsură ce Bruxelles-ul și-a intensificat eforturile de pedepsire a Moscovei din cauza războiului din Ucraina.
Usmanov și Aven au fost adăugați pe listă la sfârșitul lunii februarie.
Uniunea Europeană îl numește pe Usmanov un „oligarh pro-Kremlin cu legături deosebit de strânse cu președintele rus Vladimir Putin” și este văzut ca un pion important în rezolvarea problemelor de afaceri ale lui Putin.
Sancțiunile au dus deja la confiscarea unui iaht în valoare de 600 de milioane de dolari – cel mai mare din lume – asociat cu numele lui Usmanov. Miliardarul rus a contestat fără succes sancțiunile la Curtea Europeană de Justiție.
UE spune că Aven „este unul dintre cei aproximativ 50 de oameni de afaceri ruși bogați care se întâlnesc în mod regulat cu Vladimir Putin la Kremlin. El nu acționează independent de intențiile președintelui.”
Rașnikov, între timp, a fost adăugat pe listă în luna martie, după ce Bruxelles-ul l-a descris ca fiind „un oligarh rus important, deținător și președinte al consiliului de administrație al companiei Magnitogorsk Iron and Steel Works (MMK). MMK este unul dintre cei mai mari plătitori de taxe din Rusia”.
Budapesta cere, de asemenea, ca organizațiile umanitare care au afaceri cu unele bănci din Rusia să fie scoase de pe lista sancțiunilor.
Oficialii europeni cred că Ungaria se folosește de reînnoirea sancțiunilor pentru a determina Bruxelles-ul să aprobe fondurile UE la care nu a avut acces până acum din cauza problemelor legate de statul de drept din țară.
Europa Liberă i-a contactat pe oficialii de la Budapesta, însă nu a primit niciun răspuns.
Premierul Viktor Orban și Guvernul său se luptă de mai mulți ani cu oficialii europeni pe mai multe teme, precum corupția, migrația, drepturile comunității LGBTQ și standardele democratice aplicate în Ungaria.
Comisia Europeană a refuzat să aprobe planul de redresare economică al Ungariei după pandemia de Covid, acuzând Guvernul lui Orban de subminarea statului de drept.
Orban a criticat poziția UE față de Moscova pe durata conflictului, afirmând că sancțiunile au afectat blocul fără a slăbi Rusia sau a ajuta Ucraina.
De asemenea, Budapesta s-a distanțat de Bruxelles când a venit vorba de plata gazului rusesc în ruble și nu a permis transferul de armament către Ucraina.
Guvernul a declarat printr-un decret publicat la sfârșitul zilei de 5 septembrie că va crea o autoritate pentru lupta împotriva corupției și un grup de lucru care să implice organizații neguvernamentale, care vor supraveghea cheltuirea fondurilor Uniunii Europene. Măsura e menită să deblocheze planul de redresare economică al Ungariei.
