O ureche tăiată, un ordin de a „distruge tot”. Case jefuite sau rase de pe fața pământului de tancurile rusești și de transportoare blindate. Soldatul rus în vârstă de 21 de ani, Stanislav Șmatov, nu își imagina că Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) îi înregistra conversația când și-a sunat familia în primăvara acestui an din regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei.
La fel ca alți militari ruși din Ucraina în primele luni după invazia din 24 februarie, vorbea liber.
Pe 15 aprilie, în apelurile telefonice interceptate cu tatăl său în vârstă de 51 de ani, Alexandr Șmatov, și cu Irina Zheleznikova, probabil o rudă, Șmatov descrie torturarea unui prizonier ucrainean și jafurile și bombardamentele aleatorii asupra unui sat din regiunea Harkov.
Harkov este cel de-al doilea oraș ca mărime al Ucrainei și o rută importantă către regiunea Donbas, din estul țării. În înregistrări, Șmatov se identifică ca șofer de vehicul blindat al Brigăzii 15 de infanterie motorizată a forțelor ruse.
În 16 august, într-o discuție cu Schemes, echipa de investigație a RFE/RL Ucraina, Șmatov, originar din satul Novotulka, lângă râul Volga din regiunea Samara din Rusia, a vorbit despre presupusa ucidere a unui bărbat în timpul unei operațiuni separate, la scurt timp după invazia din 24 februarie.
Potrivit Convențiilor ONU de la Geneva din 1949, semnate atât de Rusia, cât și de Ucraina, tortura, cauzarea intenționată de răni, uciderea prizonierilor de război, vizarea în mod deliberat a populației civile și distrugerea extinsă a proprietăților fără existența unui obiectiv militar sunt toate crime de război.
Kievul a început investigații asupra a aproximativ 32.000 de potențiale crime de război de la începutul invaziei ruse. Printre acestea se află acțiuni ale Brigăzii 15 de infanterie motorizată, singura brigadă declarată drept de menținere a păcii de forțele ruse. Brigada a fost implicată și în anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea în 2014, și în războiul care a urmat între separatiști și forțele Ucrainei în Donbas.
Grupul pentru Protecția Drepturilor Omului din Harkov, unul dintre cei mai activi observatori ai situației din Ucraina, a primit apeluri pentru investigare de la peste 400 de persoane strămutate din zonele ocupate de ruși din regiunea Harkov și a identificat, folosind surse deschise, inclusiv știri și postări pe rețele sociale, aproape 4.000 de situații care ar putea reprezenta încălcări ale drepturilor omului.
Vin să te împușc în cap dacă mai suni.Soldatul rus Stanislav Șmatov în interviul cu jurnalistului RFE/RL.
Fără acces în zonele ocupate, activiștii ucraineni și internaționali nu pot investiga cu ușurință astfel de relatări. „Situația este destul de complicată”, a spus Hanna Ovdienko, avocat al Grupului pentru Protecția Drepturilor Omului din Harkov.
„În acest moment, majoritatea crimelor sunt imposibil de documentat din cauza faptului că teritoriile [ocupate] sunt inaccesibile.”
Cu toate acestea, folosind fotografii din satelit, date de telecomunicații și comentariile lui Șmatov însuși, jurnaliștii de la Schemes au reușit să identifice satul din Harkov descris de soldatul rus.
Urmele lăsate de telefoanele inteligente
Primele indicii ale unor atrocități au apărut în urma discuțiilor telefonice purtate de Șmatov cu rudele lui.
Potrivit înregistrărilor obținute de la autoritățile ucrainene, primele accesări ale rețelei ucrainene de pe telefonul identificat ulterior ca fiind al lui Șmatov au fost făcute pe 3 martie, la o săptămână după începerea invaziei, din regiunea Cernigău, la aproximativ 140 de kilometri nord-est de Kiev.
„Urma digitală” a dispărut după aproximativ o lună, când trupele ruse s-au retras din zonele din jurul Cernigăului și Kievului (nordul Ucrainei) după ce au eșuat în cucerirea capitalei Ucrainei.
La mijlocul lui aprilie, semnalul telefonului lui Șmatov a fost interceptat de un releu pentru operatorii de telefonie mobilă care acoperea zonele Donețk, Lugansk și Harkov (estul Ucrainei).
Pe 15 aprilie, SBU a interceptat două apeluri de pe telefonul său. Utilizarea telefoanelor mobile în zone cu rețele nesecurizate, gestionate de partea ucraineană, a permis frecvent armatei ucrainene să asculte comunicațiile militarilor ruși. Dacă a știut acest lucru, lui Șmatov nu pare că i-a păsat.
„Tragem în tot ce mișcă”
Într-o conversație telefonică cu un bărbat despre care Schemes a conchis că este tatăl său, Șmatov a spus că brigada sa a atacat un sat cu lansatoare de rachete multiple Grad și cu mitraliere. Cu ajutorul transportoarelor blindate, satul fusese înconjurat aproape în totalitate.
„Am tras în tot ce mișca: case, mașini, orice. Am dărâmat toate casele cu tancuri și transportoare blindate”, spune, folosind în mod frecvent insulte, bărbatul a cărui voce a fost identificată de Schemes ca fiind a lui Șmatov.
„Am luat doi prizonieri. Le-am luat puștile AK-47, SVD-urile [pușcă cu lunetă], am tăiat o ureche”.
„De ce?" întreabă tatăl.
„Nu a vrut să vorbească, așa că i s-a tăiat urechea”, a venit răspunsul.
Tatăl lui Șmatov îi spune că sună „dur”, dar fiul său nu e de acord. „Nu e ca și cum ar fi primit un glonț în frunte sau a fost strivit de un transportor blindat, așa că e încă bine”, a spus vocea atribuită lui Stanislav Șmatov.
Soldații ar fi putut „tăia un deget sau două”, a adăugat el râzând, sau ar fi putut să tragă 100 de cartușe și victima „s-ar fi transformat într-o strecurătoare”, adaugă el.
„Curățarea” unui sat
În convorbirea telefonică cu tatăl său, Șmatov nu spune unde se află exact, ci doar că e un sat din regiunea Harkov. El dă însă niște repere: o cale ferată care trece prin sat, un râu și o pădure din apropiere.
Potrivit autorităților ucrainene, monitorizările de date au arătat că turnurile de telecomunicații care au interceptat conversația lui Șmatov cu tatăl său acoperă Borova, un sat ocupat de ruși din regiunea Harkov.
Primarul acestuia, Oleksandr Tertișni, care a părăsit zona, a spus că este aproape sigur că Șmatov descrie satul din apropiere, Pisky-Radkivski, aflat la 15 kilometri și jumătate spre sud de Borova, de-a lungul râului Oskil.
Potrivit relatărilor din presa rusă, forțele militare ale Rusiei au intrat în Pisky-Radkivski pe 15 aprilie.
Tertișni le-a spus jurnaliștilor de la Schemes că într-o clădire din Pisky-Radkivski, soldații ruși „i-au interogat pe ai noștri; în special pe cei care au fost membrii Operațiunii Antiteroriste”, referindu-se la ucrainenii care au luptat în războiul împotriva separatiștilor susținuți de Rusia în Donbas.
„Au făcut liste” cu localnicii care au luptat în Donbas, a continuat Tertișni, referindu-se la forțele de ocupație ruse din Pisky-Radkivski. „S-au comportat extrem de crud.”
Surse din serviciile de informații ucrainene, care au vorbit sub rezerva anonimatului pentru a-și proteja identitatea, au declarat pentru Schemes că mai mulți militari ucraineni au fost capturați în sat când forțele ruse l-au ocupat în aprilie. Din motive de securitate, Schemes nu dezvăluie numele militarilor.
Dar ceea ce s-a întâmplat în Pisky-Radkivski nu i-a afectat numai pe prizonieri.
În conversația sa din 15 aprilie cu o femeie care pare să îi fie rudă, Irina Zheleznikova, Șmatov a descris ceea ce numește în mod fals „eliberarea” satului de „naziști” și a indicat că un ofițer a dat ordinul distrugerii clădirilor din sat.
„Comandantul tău a dat ordinul?” a întrebat vocea identificată ca fiind a lui Zheleznikova.
„Da”, a răspuns vocea atribuită lui Șmatov. „Comandantul de batalion, comandantul de brigadă, adjunctul comandantului de brigadă. Spun: ’Distrugeți toate c********* de clădiri, ce dracu, imediat ce le vedeți. La dracu cu toate clădirile.”
Primarul din Borova a spus că a primit informații potrivit cărora după ce forțele ruse au ocupat Pisky-Radkivski, locuitorii au trăit în pivnițe „mult timp”. Potrivit unei relatări invocate de el, unii civilii ar fi stat într-o pivniță timp de o săptămână cu cadavrul unei femei în vârstă, care fusese ucisă de focuri de mitralieră.
Jurnaliștii Schemes nu au putut verifica în mod independent aceste relatări, dar imaginile din satelit cu satul Pisky-Radkivski, făcute de compania Planet Labs din SUA în iunie, arată amploarea distrugerii.
Șmatov spune în înregistrări că brigada sa a atacat satul din trei părți. La nord de sat, de-a lungul străzii Sadova, despre care localnicii spun că era calea de intrare a armatei ruse în Pisky-Radkivski, pe 15 aprilie, mai multe clădiri complet distruse pot fi văzute în imaginile din satelit.
Fotografii ale localnicilor completează imaginile din satelit ale distrugerilor:
La capătul opus al satului, imaginile din satelit și videoclipuri filmate de localnici arată case fără acoperiș și alte clădiri deteriorate.
În centrul satului, forțele ruse pare că au tras asupra unui depozit agricol.
Școala locală de pe strada Tsentralna a fost, de asemenea, distrusă:
Imaginile din satelit confirmă, de asemenea, distrugerea mai multor case de-a lungul străzii Tsentralna.
Ca și în alte părți ale Ucrainei, care au fost ocupate de forțele Rusiei, există și dovezi ale jafurilor și ale alungării oamenilor din casele lor de către soldații ruși.
„Avem arme. Avem un tanc al dracului”
După o misiune de recunoaștere, camarazii lui Șmatov s-au întors cu cârnați, maioneză și slănină, i-a spus soldatul tatălui său, la telefon.
„Au mers într-un magazin?” întreabă tată.
„Sigur că nu”, răspunde fiul. „Au fost la oameni. De ce s-ar pune cu noi? Avem arme.”
„Pai da.”
„Avem un tanc al dracului. Cine vrea să se joace cu noi, să-și piardă casa și să locuiască pe stradă, îl așteptăm.”
„Și poți face asta, da?”
„Trebuie să faci asta”, spune soldatul rus.
Rezidenții strămutați și alți ucraineni postează în mod obișnuit solicitări de informații despre rudele din Pisky-Radkivski pe care nu le mai pot contacta. „Cunoscuții aud lucruri groaznice”, a scris o femeie.
Ministerul rus al Apărării a negat relatările anterioare potrivit cărora soldații ruși au torturat și abuzat prizonierii de război ucraineni sau au maltratat civili ucraineni în zonele ocupate, dar nu a oferit vreo dovadă care să contrazică acuzațiile.
Negări și o amenințare
Pe 16 august, jurnaliștii de la Schemes au vorbit cu Șmatov sunând la numărul de telefon mobil pe care îl folosise în Ucraina. Rănit și în curs de recuperare în Rusia, el a susținut că „nu a văzut niciodată un singur prizonier” în timpul prezenței sale în regiunea Harkov.
Vin și te împușc în cap dacă mai suni.
A încercat să nege responsabilitatea pentru violența descrisă în apelurile telefonice interceptate de SBU, dar s-a contrazis de mai multe ori:
El a susținut că, atunci când a descris atacul asupra satului din regiunea Harkov, a povestit „ce au făcut băieții acolo” și „lucruri pe care le-au spus băieții”. Întrebat dacă a fost tăiată urechea cuiva, a spus: „Sincer, din brigada mea și băieții mei, nimeni nu a făcut așa ceva”.
Când reporterul Schemes s-a identificat drept jurnalist ucrainean, Șmatov a încheiat dialogul cu o amenințare: „Vin și te împușc în cap dacă mai suni vreodată pe cineva din brigada mea”.
În ciuda negărilor sale, Șmatov și-a implicat colegii în uciderea unui bărbat ucrainean reținut de forțele ruse în timpul primei sale misiuni în Ucraina – aparent referindu-se la ofensiva din nord, în primele săptămâni ale invaziei.
Râzând puțin, i-a spus jurnalistului că „băieții” l-au bătut tare pe prizonier la o fabrică. „Și apoi l-au împușcat”.
Cu toate acestea, el a negat că soldații ar fi comis o crimă de război, spunând: „Noi nu am făcut lucrurile astea”.
Inițial, Șmatov nu a răspuns direct când a fost întrebat dacă comandantul de brigadă a dat ordin soldaților să terorizeze civilii.
„Am fost acolo ca pe cont propriu. Nu mi-a păsat nimic de nimeni”, a spus el. Cu toate acestea, mai târziu în discuție, a confirmat că a vorbit anterior la telefon despre un ordin de distrugere a clădirilor și de a „pune la pământ pe toată lumea”.
Text realizat pe baza investigației Schemes - RFE/RL Ucraina.
