Dacă în urmă cu patru ani erau criticați că prin votul lor îndepărtează România de statul de drept, astăzi se angajează să ridice mecanismul de cooperare și verificare (MCV) și promit intrarea în spațiul Schengen.
PSD i-a delegat în această comisia specială pentru legile justiției pe Oana Florea, Maya Teodoroiu, Steluța Cătăniciu, Dumitrița Gliga, Robert Cazanciuc, Laura Moagher, Cristinel Rujan, Marian Rasaliu și Marius Toanchină.
Oana Florea, una dintre membre, este fostă președinte a asociației FACIAS, un ONG controlat și finanțat de mogulul Dan Voiculescu. În trecut, ea a inițiat un proiect de lege în care se propunea pedeapsă cu închisoarea pentru cei care nu se prezintă la comisiile parlamentare de anchetă.
A condus ea însăși o astfel de anchetă, cea referitoare la alegerile din 2009.
Un alt membru controversat este Maya Teodoriu, care a fost membru al Curții Constituționale, instituție condusă de Valer Dorneanu. În mandatul lui, majoritatea politică din CCR, din care făcea parte și Teodoroiu, a declarat neconstituționale o serie de legi esențiale care au stopat lupta anticorupție și au slăbit sistemul judiciar.
Steluța Cătăniciu era în 2017 deputat ALDE, partener de guvernare cu PSD și UDMR. În același timp, mâna dreaptă a lui Florin Iordache, fost ministru al Justiție în guvernul PSD de atunci.
În 2017, Cătăniciu a depus un amendament la legile justiție potrivit căruia magistrații nu au voie să defăimeze Guvernul și Parlamentul. Prevederea este prezentă și în actualele legi promovate de Cătălin Predoiu.
Robert Cazanciuc era în decembrie 2017 membru în Comisia Juridică a Senatului și a susținut și votat proiectele de legi propuse de Florin Iordache, colegul său de partid.
Laura Moagher era deputat PSD în 2017 și a votat legile lui Florin Iordache. A ajuns în Parlament fiind trecută pe listele din Prahova. Presa a relatat că aceasta este protejata fostului președinte al Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma. Moagher a participat de mai multe ori la procesul de corupție a lui Cosma, fiind prezentă în sala de judecată în calitate prietenă de familie a politicianului.
Cristinel Rujan, Marian Rasaliu, Dumitrița Gliga și Marius Toanchină sunt parlamentari aflați la primul mandat. Ei nu au participal la votul din urmă cu patru ani și jumătate.
Membrii din partea UDMR
Din partea UDMR, din comisia specială fac parte Csaszar Karoly Zsolt și Ladanyi Laszlo Zsolt. Primul era senator în 2017 și a votat legile lui Iordache. În aprilie 2021, Europa Liberă a arătat că senatorul Csaszar Karoly Zsolt, cu câteva minute înainte de a expira termenul pentru depunerea de propuneri la Legea de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), a depus un amendament care salva, practic, secția de la desființare.
Ladanyi Laszlo Zsolt se află la primul mandat de parlamentar.
Ionel Stancu este reprezentantul minorităților naționale în această comisie. Și el a susținut în 2017 modificările aduse legilor justiției de comisia Iordache.
Componența comisiei speciale
Din partea PNL, comisia va fi reprezentată de Gabriel Andronache, Ioan Cupșa, Cristina Trăilă, Diana Moraru, Mihaela Banu, Daniel Fenechiu, Augustin Niculescu Ţâgârlaş și Cristian Augustin.
Din partea USR, care a anunțat că nu susține aceste proiecte de legi, participă la lucrările din comisie Simiona Spătaru, Oana Murariu, Silviu Dehelean și Stelian Ion.
Din partea AUR, reprezentanți sunt Sorin Cristian Mateescu și Sorin Titus Muncaciu.
La momentul decembrie 2017, PNL și USR au votat împotriva legilor promovate de PSD și UDMR, iar AUR nu era reprezentat în Parlament.
Momentul decembrie 2017
Potrivit stenogramei ședinței de atunci, sute de amendamente au fost votate la foc automat, în timp ce mii de români s-au adunat la porțile Parlamentului pentru a cere socoteală deputaților PSD, ALDE și UDMR pentru acest asalt asupra justiției.
Și la Senat, camera decizională, lucrurile s-au derulat identic. Forțând regulamentul, fostul senator PSD Șerban Nicolae a propus continuarea lucrărilor Senatului cu votarea legilor justiției. Senatorii PSD și USR au părăsit sala, astfel că legile au fost votate cu 80 de voturi „pentru” și niciun vot împotrivă.
În urmă cu câteva zile, deputații și senatori au înființat comisia specială pentru elaborarea legilor justiției. Comisia este formată din 25 de membrii și va funcționa 60 de zile de la data înființării. Prima întâlnire a Comisiei a avut loc marți.
Explicațiile ministrului
Ministrul Cătălin Predoiu a lăudat proiectele de legi și a încercat să demonteze câteva critici ridicate față de aceste noi propuneri legislative. El a arătat că nu a mai cerut avizul Comisiei de la Veneția pe aceste proiecte de legi deoarece nu mai este timp și că nu e adevărat că a evitat organismal international.
Predoiu a acuzat și o serie de dezinformări care au fost transmise Comisiei Europene în legătură cu aceste legi și a explicat de ce, pentru a evita blocajele din CSM, a propus ca ședințele Consiliului să se desfășoare cu numărul de membri prezenți, dacă unii aleși ai magistraților boicotează ședința, aspect criticat de societatea civilă.
Despre aceste legi, ministrul a mai precizat că vor întări suveranitatea națională și că speră că vor duce la ridicarea mecanismului de cooperare și verificare (MCV).
Refuzul asociațiilor profesionale
Președintele Comisiei, liberalul Gabriel Andronache, a anunțat că miercuri urmează întâlniri cu reprezentanții asociațiilor magistraților și cu reprezentanții societății civile pentru a discuta pe marginea acestor proiecte.
Două dintre asociațiile reprezentative ale magistraților au anunțat că nu participă la ședință până când ministrul Predoiu nu-și cere scuze public și retractează o serie de declarații.
Astfel, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție arată că „dacă ministrul justiției nu își va cere scuze public și nu va retracta afirmațiile sale din 6 septembrie 2022, subscrisele asociații nu vor participa la niciun fel de dezbatere în Comisia specială constituită în Parlament pentru adoptarea noilor legi ale justiției”.
Acuzele magistraților
La data amintită, Predoiu a insinuat că cele două asociații ar face politică. „Nu toate asociaţiile magistraţilor critică acest proiect, unele dintre asociaţii îl susţin. (…) În plus, unele critici, cu tot respectul pentru cei care le-au făcut, s-au transformat la un moment dat în dezinformări. (…) Deci, haideţi să vedem şi la ce extreme se plasează unele critici şi câte argumente au în spate şi ce obiective au şi cu ce seamănă ele, dacă e să pun pagină lângă pagină, critici din societatea civilă, din asociaţii ale magistraţilor, unele dintre ele şi critici venite de aici din Parlament, prea seamănă”, declara atunci Predoiu.
Cele două asociații ale magistraților mai arată că „lipsa unui aviz al Comisiei de la Veneția reprezintă practic o nesocotire a rapoartelor MCV consecutive care solicitau României să apeleze la experiența acestui organism internațional esențial în materia statului de drept”.
„Mai puțini procurori, mai puțină corupție”
În continuarea ședinței, reprezentantul USR în Comisie, fostul ministru al justiției Stelian Ion, a arătat că formațiunea sa nu va susține aceste proiecte de legi deoarece „reprezintă un regres”.
„Mai puțini procurori, mai puțină corupție spunea cineva. Putem avea o țară mai curată pe hârtie. Acesta e interesul pentru a modifica instituții judiciare, pentru a institui un control politic asupra justiției (...) Este de neînțeles de ce nu s-a solicitat avizul Comisiei de la Venetia. Se ocolește acest aviz din partea ministerului, cum s-a evitat și în cazul SIIJ. Ne dorim cu toții intrarea în spațiul Schengen. A lega legile justiției de intrarea în Schengen și a grăbi legile sub acest pretext este greșit”, a declarat Ion.
Legile justiției promovate de Cătălin Predoiu au fost criticate de unii magistrați, care vorbesc despre „compromiterea unor progrese făcute în lupta anticorupţie şi împotriva crimei organizate”.
